Adunarea generală a acționarilor (AGA) Transelectrica, operatorul de stat al sistemului energetic național românesc, controlat de Secretariatul General al Guvernului (SGG) cu 58,7% din acțiuni, a aprobat participarea companiei la joint-venture-ul multinațional care se vrea a fi înființat pentru implementarea proiectului cablului energetic submarin din Marea Neagră, menit să aducă în UE energie electrică produsă în regiunea caspică.
Decizia a fost luată după ce, în mai anul acesta, a fost semnat un memorandum în acest sens între Transelectrica și operatorii omologi ai celorlalte țări implicate în proiect, AzerEnerji (Azerbaidjan), Georgian State Electrosystem (Georgia) și MVM (Ungaria).
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Noua societate mixtă, a cărei denumire nu este cunoscută încă, își va avea sediul social în România, la București, și va fi organizată ca SRL, cu obiect principal de activitate ″Activități ale holdingurilor″. Operatorii de transport și sistem din cele 4 țări vor deține cote egale de participare, fiecare urmând să contribuie cu capital de cel mult 1 milion de euro și să propună câte un administrator
″Având în vedere posibilitatea cooptării și a altor entități relevante desemnate de alte state, în măsura în care există un acord unanim al fondatorilor în baza unui acord al guvernelor care i-au desemnat, pot fi cooptați în societatea JV noi acționari cu respectarea contribuției egale a asociaților la capitalul social și a dreptului fiecărui asociat de a propune câte un administrator″, se arată în nota de fundamentare a hotărârii AGA. Bulgaria și-a anunțat recent intenția de a se alătura proiectului cablului submarin.
Proiectul prevede construirea în Marea Neagră a unui cablu submarin în lungime de aproape 1.200 de kilometri și cu capacitate de transfer de 1.000 MW, menit să interconecteze rețelele naționale de energie din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale și să aducă în UE, dar și în Balcani și Republica Moldova, energie regenerabilă produsă de azeri și georgieni.
″Cablul în curent continuu pe traseul Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria a ajuns la etapa studiului de fezabilitate. Urmează operaționalizarea companiei de proiect, accesarea finanțărilor europene și luarea unei decizii finale de investiții, după terminarea documentației tehnice. Pentru România, o nouă interconectare va însemna acces la o piață nouă, consolidarea securității sistemului energetic național și, pe termen mediu și lung, energie mai verde, la un preț mai mic, pentru toți românii″, declara, în primăvară, ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja.
Potrivit unei estimări preliminare mai vechi a operatorului de transport și sistem din Georgia, valoarea totală a investiției necesare pentru construirea cablului submarin ar putea depăși 2 miliarde de euro, iar punerea în funcțiune ar putea avea loc la finalul anului 2029.
Pe de altă parte, după cum a relatat Profit.ro, Comisia Europeană a transmis oficial României și Ungariei, ca țări membre UE, că ″are îndoieli″ cu privire la compatibilitatea cu legislația Uniunii Europene a Acordului România-Ungaria-Azerbaidjan-Georgia din decembrie 2022 privind construirea unui cablu energetic submarin în Marea Neagră.
