Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), care are în față proiecte noi majore de analizat și aprobat, precum retehnologizarea unității 1 și construirea unităților 3 și 4 de la centrala Cernavodă, precum și mini-reactoarele modulare (SMR) dezvoltate de americanii de la NuScale, cere schimbarea legislației în vigoare astfel încât să poată să dispună de bani mai mulți din cei încasați de la industria reglementată, să facă angajări noi și să dea salarii mai mari personalului său.
Instituția a elaborat în acest scop un proiect de modificare a Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare.
″În acest moment, după cum a fost semnalat și cu alte ocazii, CNCAN se confruntă cu o lipsă acută de resurse financiare și umane, făcând aproape imposibilă îndeplinirea obiectivelor și atribuțiilor acestei instituții (...). Această situație durează de cel puțin 12 ani. Situația precară a resurselor umane își continuă tendința de reducere a numărului de personal calificat, în fiecare an, prin pensionări și prin plecarea specialiștilor din cadrul CNCAN către organizații care activează în industria controlată, ca urmare a faptului că salarizarea în cadrul CNCAN este necorespunzătoare în raport cu nivelul de calificare și responsabilitate pe care îl presupune ocuparea unui post și exercitarea atribuțiilor de specialitate pentru reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare.
CNCAN are în prezent cu 40% mai puțin personal tehnic calificat decât avea înainte de aderarea la UE în 2007, deși asigurarea de suficient personal tehnic calificat (...) a fost o condiție de aderare″, se arată în expunerea de motive a draftului de act normativ.
Legislația în vigoare prevede că CNCAN percepe taxe și tarife de autorizare și control de la industria nucleară, acestea din urmă cuprinzând costurile de evaluare, expertizare tehnică, examinare, control inițial și periodic pe toată durata de valabilitate a autorizațiilor, cheltuielile materiale și de personal necesare elaborării reglementărilor specifice, redactării răspunsurilor și a autorizațiilor, permiselor sau a documentelor de aprobare ori respingere și de dezvoltare și funcționare a instituției.
Ca un singur exemplu din multe posibile, pentru autorizarea activităților reactoarelor de cercetare, CNCAN percepe o taxă anuală de 95.700 lei și un tarif anual de 957.000 lei. Până în noiembrie 2009, doar taxele se făceau venit la bugetul de stat, sumele din tarife fiind reținute de Comisie. De atunci însă, atât taxele, cât și tarifele merg la bugetul de stat, iar bugetul anual alocat CNCAN de către Guvern a reprezentat cam jumătate din veniturile aduse prin tarife în fiecare an.
Bugetul pe 2022 al Comisiei prevede venituri de circa 16 milioane lei.
Prin proiectul de modificare a legii, CNCAN propune ca doar taxele de autorizare să meargă la bugetul de stat, iar tarifele să rămână la dispoziția sa, Comisia urmând să redevină instituție finanțată integral din venituri proprii. ″Revenirea CNCAN la auto-finanțare are impact pozitiv asupra bugetului de stat″, argumentează Comisia.
Proiectul mai prevede majorarea numărului maxim de posturi al CNCAN de la 170 în prezent la 200. Cele 30 de posturi în plus ar urma să fie ocupate de la 1 ianuarie 2023 de ″specialiști în domenii direct relevante pentru securitatea nucleară și radiologică″, pentru gestionarea în bune condiții a proiectelor de noi instalații nucleare, ″inclusiv a reactoarelor mici de tip modular (SMR)″.
În plus, salarizarea personalului Comisiei ar urma să se facă ″la nivelul maxim al drepturilor salariale prevăzut pentru funcțiile publice din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, majorat cu până la 50%″, în prezent făcându-se ″potrivit prevederilor legale în vigoare privind salarizarea, aplicabile personalului plătit din fonduri publice″.
Potrivit informațiilor publice disponibile, președintele CNCAN are în prezent un salariu net lunar de 8.275 lei, în vreme ce secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei premierului – de peste 14.000 lei.
De asemenea, personalul CNCAN care desfășoară activități de control pe amplasamentul și în interiorul instalațiilor nucleare ar urma să beneficieze de încadrarea locurilor de muncă respective la ″condiții deosebite″, la fel ca personalul titularilor de autorizație care dețin amplasamentele și instalațiile respective. Legea pensiilor prevede că, pentru fiecare an lucrat în condiții deosebite de muncă, se acordă 4 luni în plus la vechime.
O altă modificare legislativă solicitată de CNCAN urmărește să prevină ″capturarea″ instituției de către entitățile reglementate și supravegheate de ea, stipulând că funcțiile cu responsabilități de conducere din cadrul Comisiei nu pot fi ocupate de foști angajați ai titularilor de autorizații nucleare care au plecat din organizațiile respective de mai puțin de 1 an de zile.
CNCAN mai cere prerogativa de a-și stabili măsuri pentru evitarea conflictului de interese, de orice natură, cu furnizorii de consultanță sau alte servicii ″importante pentru securitatea nucleară″ ai solicitanților sau titularilor de autorizații nucleare, conflicte care pot să apară de exemplu atunci când Comisia contractează evaluări tehnice independente de la terți înainte de a lua decizii de reglementare, existând posibilitatea de a ajunge să aibă aceiași consultanți precum entitățile supravegheate.
