Renunțarea la procesarea țițeiului rusesc, care în prezent se tranzacționează la un preț redus, în favoarea celui de altă proveniență, majorează costurile de achiziție ale OMV Petrom cu 16 dolari pe baril, a declarat recent CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere.
De ce este important: De la începutul acestui an, prețul carburanților s-a majorat considerabil, cu aproximativ 27% în cazul benzinei și cu aproximativ 45% în cazul benzinei, pe fondul aprecierii petrolului Brent cu peste 45%. Orice creștere a prețului de achiziție a țițeiului procesat va fi foarte probabil transferată în prețul la pompă, conducând la o creștere suplimentară a acestuia.
De asemenea important: Ceea ce era o “auto-sancțiune”, potrivit propriei descrieri a CEO-ului OMV Petrom, pare a se transforma într-o obligație. Miercuri, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat Parlamentul European că UE va impune un embrago importurilor de țiței și de produse petroliere din Rusia, măsura urmând a fi introdusă treptat, urmând a intra în vigoare în totalitate până la finalul acestui an.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cristina Verchere a anunțat că OMV Petrom a renunțat deja să achiziționeze țiței rusesc, următorul cargo, care ar trebui să sosească în România în luna mai urmând a sosi încărcat cu petrol de altă proveniență.
“Încercăm să ne asigurăm surse de țiței non-rusești, pentru a ne pregăti în cazul în care va fi impus un embargo total importului de petrol rusesc. Într-o oarecare măsură, ne auto-sancționăm. Însă acest lucru vine cu o creștere a costurilor. Estimăm un cost mai mare de aproximativ 16 dolari pe baril, cu un impact lunar total de o singură cifră, în milioane de euro. Doar pentru a vă oferi o estimare, în condiții normale de operare, preluăm un cargo la fiecare 45 de zile”, a explicat Verchere în cadrul unei conferințe cu analiștii din urmă cu câteva zile, înaintea anunțului privind intenția UE de a introduce un embargo la importurile de țiței și gaze rusești.
Potrivit CEO-ului OMV Petrom, în prezent la Petrobrazi, compania procesează 70% țiței din producția autohtonă.
“Importăm 30% din țițeiul procesat la Petrobrazi. În comparație cu multe alte rafinării din Europa de Est, avem o dependență scăzută de țițeiul importat. Până la apariția evenimentelor recente (invazia Ucrainei de către Rusia - nr.), importam țiței din Rusia sau prin porturile rusești”, susține Verchere.
Petrobrazi este singura dintre cele 3 mari rafinării din România care procesează majoritar țiței autohton, celelalte două, Petrotel, deținută de Lukoil, și Petromidia, a Rompetrol, utilizând țiței rusesc, respectiv kazah, exportate prin terminalele din portul rus Novorosisk.
Statele din Balcani, chiar dacă o parte din acestea nu sunt membre UE, ar putea fi principalele victime ale embargo-ului impus importului de țiței rusesc. Spre deosebire de celelalte state europene, care nu au de rezolvat decât problema identificării unor alte surse și rute de alimentare cu țiței, statele balcanice se confruntă și cu altă problemă: identificarea de cumpărători sau naționalizarea principalelor rafinării și a rețelelor de distribuție a carburanților, aproximativ 50% din capacitatea de rafinare din regiune fiind controlată de companii rusești.
Din totalul capacității anuale de rafinare de 42,7 milioane tone din Balcani (cu excepția Greciei), nu mai puțin de 21,1 milioane tone sunt procesate în rafinării al căror principal acționar este o companie rusească.
Potrivit INS, în 2021, producția de țiței a României a fost de 3,1 milioane tone echivalent petrol (tep), în timp ce importurile de țiței au fost de mai mult de 2 ori mai ridicate, de 6,8 milioane tep, jumătate din acestea provenind din Rusia, jumătate din Kazahstan.
În plus, România a importat produse 3,9 milioane tep de produse petroliere, motorina fiind cel mai important dintre acestea, majoritatea din Rusia.
