Compania Națională a Uraniului, controlată integral de statul român, prin Ministerul Energiei, și aflată într-o situație critică din punct de vedere financiar, va sista timp de 9 luni activitatea la exploatarea minieră Crucea-Botușana și la platforma de prelucrare Feldioara, perioadă în care se va decide, în baza unei analize, ce activități vor fi menținute, cele declarate neviabile urmând a fi închise sau trecute în conservare, se arată într-un document guvernamental.
Restructurarea CNU va presupune și concedierea unor salariați, precizează Guvernul, iar legislația în vigoare va fi modificată astfel încât disponibilizații să poată primi venit lunar de completare după ce le expiră ajutoarele de șomaj.
"În prezent se elaborează (...) planul de încetare temporară și parțială a activității în perimetrul de exploatare Crucea-Botușana și a platformei de prelucrare de la Feldioara pentru o perioadă de maximum 9 luni", se arată în documentul citat.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Parlamentarii PSD forțează majorări salariale cu până la 12% pentru funcționarii publici locali și noi beneficiari de pensii speciale Documentația tehnico-economică aflată în prezent în curs de elaborare de către CNU va permite delimitarea clară a activităților care vor rămâne operaționale, în condiții de eficiență economică, de cele neviabile, care vor fi trecute în etapele de conservare și închidere definitivă, menționează Guvernul.
Unul dintre scopurile restructurării CNU este punerea în exploatare efectivă a zăcământului de uraniu Tulgheș-Grințieș din județul Neamț, investiție blocată de mai mult timp din lisă de resurse. De asemenea, se vrea producerea de către CNU a unui stoc de siguranță de octoxid de uraniu, care să acopere necesarul centralei nucleare de la Cernavodă pe 5 ani, la prețuri comparabile cu cele ale furnizorilor de pe piața internațională.
"Restructurarea, reorganizarea și eficientizarea activității singurului producător național specializat în extracția uraniului, prelucrarea/prepararea minereului de octoxid de uraniu și rafinarea acestuia în concentrate necesare fabricării combustibilului nuclear de tip CANDU este un proces necesar, care contribuie în mod esențial la menținerea independenței și care reprezintă un avantaj competitiv unic pe care îl deține România în spațiul european comunitar", se mai afirmă în document.
CNU și-a adâncit anul trecut pierderile cu 32% comparativ cu 2014, până la 138,3 milioane lei (circa 31 milioane euro), a precizat compania, pentru News.ro, invocând drept cauză a pierderilor provizioanele constituite pentru datoriile către bugetul de stat.
CITEȘTE ȘI Ce cred românii despre darea în plată și despre bănci. Un sondaj cu întrebări comandate de bancheri Compania Națională a Uraniului (CNU) se află într-o situație extrem de critică, inclusiv ca urmare a rezilierii contractului de livrare de pulbere de dioxid de uraniu cu singurul său client, Nuclearelectrica, iar variantele posibile de ieșire din această situație sunt, potrivit unei analize a Consiliului de Administrație din ianuarie anul acesta, prezentată de Profit.ro, închiderea companiei, intrarea sa în insolvență, privatizarea parțială, prin păstrarea unei participații majoritare a statului român, sau fuziunea cu Nuclearelectrica, oricare dintre acestea necesitând măsuri de ordin juridic, economic și strategic din partea Guvernului.
În analiză se arăta că, în cazul menținerii activității CNU, două variante posibile sunt fie fuziunea CNU cu Nuclearelectrica, fie separarea în cadrul CNU a activității miniere de cea a uzinei Feldioara, cu intrarea minelor în programul de închidere și fuziunea uzinei Feldioara cu Nuclearelectrica. În acest caz, se arată în informare, ar putea fi deschise și exploatate noi zăcăminte uranifere, respectiv Primatar I, Primatar II, Bradu, Prisecani și Zona III din județul Neamț. De asemenea, s-ar putea investi în înlocuirea instalațiilor vechi de preparare a minereurilor uranifere și de rafinare a concentratelor tehnice de uraniu de la uzina Feldioara.
O altă variantă prezentată în informarea elaborată de CA-ul CNU este "întreprinderea de demersuri în vederea identificării și a altor surse de finanțare pentru realizarea măsurilor sus-menționate (deschidere/exploatare zăcământ uranifer, modernizare uzine de preparare minereuri uranifere/concentrate tehnice etc) în condițiile legii, inclusiv prin vânzarea unei participații minoritare către un investitor privat, (...) fără afectarea poziției statului, de acționar majoritar".
CITEȘTE ȘI China limitează accesul internauților la informațiile despre Panama Papers, pe care le cataloghează ca nefondate În document era prezentată și varianta intrării în insolvență a CNU, care însă comporta, potrivit administratorilor companiei, o serie de dezavantaje pentru CNU, cum ar fi imposibilitatea eșalonării obligațiilor față de Administrația Fondului de Mediu, faptul că insolvența nu ferește de obligațiile față de bugetul de stat, precum și legislația mineritului, care prevede că operatorii intrați în insolvență sau faliment își pierd licența de exploatare minieră.
"În acest moment, Compania Națională a Uraniului se află într-o situație critică, punându-se problema întreruperii activității din cauza lipsei finanțării, cu consecințe grave privind asigurarea măsurilor necesare pentru a garanta siguranța funcționării instalațiilor nucleare, evitarea poluării cu material radioactiv a localităților, populației și a mediului și, implicit, securitatea națională, precum și socială", avertizau administratorii companiei.
Aceștia cereau Executivului mai multe măsuri imediate, cele mai importante fiind emiterea de hotărâri de Guvern privind eliminarea sau limitarea obligațiilor bugetare privind valorificarea pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu, precum și a celor legate de contravaloarea concentratelor de uraniu rafinate de CNU pentru obținerea pulberii sinterizabile, cel puțin până pe 9 aprilie 2016.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Ghid oficial al Finanțelor: Cum plătim impozitul pe clădiri Prin HG 1.009/2009, stocul de concentrate tehnice de uraniu constituit la Feldioara în perioada 1993-2008 a fost transmis fără plată din proprietatea privată a statului în patrimoniul CNU. În schimb, contravaloarea concentratelor tehnice de uraniu devenea obligație bugetară pentru companie, de virat la bugetul de stat, la nivelul prețului stabilit pentru concentratul de uraniu în diuranat de sodiu, transferat anterior. "Informațiile cu privire la cantitatea și valoarea stocului de uraniu nu pot fi menționate", se menționa în nota de fundamentare a HG.
Într-un control derulat în 2012, Curtea de Conturi a constatat că CNU a constituit și virat eronat la bugetul de stat obligațiile aferente contravalorii concentratelor tehnice de uraniu transmise fără plată, din domeniul privat al statului în patrimoniul companiei, respectiv la un nivel inferior valorii cu care s-a făcut descărcarea din gestiune, fapt ce a condus la diminuarea veniturilor cuvenite bugetului de stat cu suma de 51,263 milioane lei. Curtea de Conturi a dispus plata diferenței de către CNU. Compania a contestat decizia Curții în justiție. În noiembrie anul trecut, CNU a pierdut definitiv procesul la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Urmare a acestei decizii, CNU a fost nevoită să recalculeze prețul pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu livrate Nuclearelectrica, astfel încât acesta să acopere atât obligația bugetară prevăzută de HG 1009/2009, conform modului de calcul reglementat, cât și costurile de obținere a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu din prelucrarea concentratelor de U3O8.
"Până la punerea în aplicare a deciziei irevocabile a ÎCCJ, ponderea obligației la bugetul de stat din prețul de vânzare către SNN a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu, a fost de 10%, comparativ cu 80% după aplicarea acesteia. În cadrul negocierilor cu SNN nu s-a ajuns la consens privind acceptarea noului preț, astfel că, CNU SA s-a aflat în imposibilitate de a mai livra marfa la prețul din contract, care nu acoperă obligațiile la bugetul de stat și costurile de producție. În aceste condiții SNN a reziliat contractul cu CNU SA", arată compania.
Decizia Nuclearelectrica de a rezilia contractul cu CNU și de a cumpăra combustibil nuclear mai ieftin de la o companie canadiană a provocat controversă și polemici, inclusiv politice. Astfel, Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, i-a răspuns pe Facebook, fostului președinte al României, Traian Băsescu, afirmând că "a aplica legea nu poate fi o ticăloșie", după ce Băsescu declarase, pe aceeași rețea de socializare, că faptul că Nuclearelectrica a achiziționat combustibil nuclear de la o companie canadiană, renunțând la contractul cu CNU), din cauza prețului mare cerut de aceasta, este o "ticăloșie" care va face ca, în timp, România să devină dependentă "de canadieni sau, de ce nu, de ruși".
