Proiectul de construire în România a celui mai mare parc fotovoltaic din Europa, pe teritoriile comunelor arădene Pilu și Grăniceri, estimat la 800 milioane euro, a fost blocat de procese în instanță, intentate de o asociație neguvernamentală de protecție a mediului, care susține că specii de păsări ar fi afectate de construcții.
Grupul Monsson al omului de afaceri suedez rezident în Monaco Emanuel Muntmark, unul dintre cei mai mari investitori în capacități energetice regenerabile din România, dar cu afaceri în întreaga lume, supranumit "regele eolienelor", a vândut anul acesta integral firma dezvoltatoare a proiectului de la Pilu Grăniceri, către Rezolv Energy, companie aflată sub controlul unui fond de investiții administrat de conglomeratul specializat în infrastructură energetică Actis, acesta din urmă la rândul său în curs de preluare de către compania americană de asset management General Atlantic, cu active totale de peste 80 de miliarde de dolari, fondată acum 24 de ani de miliardarul și filantropul Charles Feeney, unul dintre pionierii luxului de călătorie duty free, decedat anul trecut la vârsta de 92 de ani.
Primarul comunei Grăniceri, Petru Claudiu Bătrînuț, a declarat, pentru Agerpres, că deși autorizația de construire pentru parcul fotovoltaic pe suprafața de 1.064 de hectare a fost emisă anul trecut, când urmau să înceapă lucrările, proiectul a fost blocat de Asociația „Societatea Carpatină Ardeleană” din Satu Mare, care a atacat în instanță avizele de mediu.
„Au depus o contestație pe ceea ce înseamnă acordul de mediu, emis de autoritatea competentă, Protecția Mediului Arad. Au pierdut până acum câteva procese, iar în 13 noiembrie este un nou termen”, a spus primarul, care a adăugat că investitorii plătesc în continuare toate taxele locale aferente terenurilor pe care ar urma să se dezvolte proiectul energetic.
Edilul a spus că, dacă instanța va emite o soluție definitivă în acest an și va fi favorabilă investiției, lucrările ar începe în primăvară.
„Echipamentele nu pot fi comandate în acest moment din cauza blocajului din instanță, pentru că ar trebui plătit un avans de 30% din costurile acestora, iar livrarea se face oricum peste aproximativ un an. Este vorba de transformatoare, fabricate în alte țări, dar și alte echipamente”, a explicat edilul.
Președintele filialei Satu Mare a Asociației „Societatea Carpatină Ardeleană”, Márk Nagy János, a declarat că terenul pe care este prevăzută realizarea parcului fotovoltaic este arie protejată, iar proiectul ar afecta specii de păsări.
„Terenul pe care este propus să se realizeze acea investiție, parcul fotovoltaic, este într-o arie naturală protejată, practic are dublu statut, este sit Natura 2000 și pentru protecția păsărilor și pentru protecția habitatelor. Ar avea, din punctul nostru de vedere, un impact foarte mare, mai ales asupra păsărilor care folosesc acel teren, habitat de hrănire, habitat de cuibărire, habitat de migrație. Acesta este motivul pentru care am atacat în instanță avizele de mediu”, a spus Márk Nagy János.
El a precizat că asociația a pierdut două procese pe fond la Tribunalul Satu Mare, dar la Curtea de Apel Oradea a obținut retrimiterea cazului pentru rejudecare la Tribunal.
Reprezentantul asociației a mai spus că din faza incipientă a proiectului au fost trimise scrisori celor două primării și Consiliului Județean Arad, pentru a se atrage atenția asupra aspectelor legate de mediu.
„Noi nu suntem împotriva energiei regenerabile, din contră, susținem și promovăm acest fel de producere a energiei, dar trebuie foarte bine ales locul, mai ales fiind vorba de o suprafață foarte mare, de peste o mie de hectare”, a spus Márk Nagy János.
El consideră că „un teren degradat pentru agricultură e bun pentru natură”, referindu-se la faptul că autoritățile au ales acest teren pentru că nu este cultivabil.
Potrivit propriului site, Societatea Carpatină Ardeleană este o asociație non-profit, neguvernamentală, fondată în 1891 la Cluj, care a avut „o pauză silită de 50 de ani” în funcționare, fiind reînființată în 1991 pentru „protecția mediului natural și antropic, practicarea și popularizarea drumeției și a ecoturismului în general, cunoașterea, popularizarea și protecția valorilor culturale și etnografice”.
La finalul lunii noiembrie 2022, investitorii și autoritățile județene au prezentat proiectul celui mai mare parc fotovoltaic din Europa, care va avea capacitatea de 1.044 de MW și urma să devină operațional în decembrie 2024.
„Iată că planurile noastre devin realitate. Am ales acest județ și locația proiectului ținând cont și de infrastructura pusă la punct și de posibilitățile de logistică. Este cel mai mare parc fotovoltaic din Europa. Până în decembrie 2024 vrem să livrăm prima cantitate de energie în rețea”, declara, la vremea respectivă, Sebastian Enache, reprezentant al dezvoltatorului Monsson.
El adăugase că proiectul include unul dintre cele mai mari centre de pregătire profesională din zonă, iar minimum 1.000 de oameni vor lucra zilnic la construirea parcului. Ulterior, la finalizarea lucrărilor, vor fi angajați până la 200 de oameni pentru operare și mentenanță.
Sebastian Enache a dezvăluit că Monsson are în proiect circa 2.000 de MW pentru județul Arad, urmând să fie construite alte două parcuri fotovoltaice, în zona localităților Chișineu-Criș și Macea, care vor avea împreună aproximativ 800 de MW. Aceste două parcuri ar urma să fie finalizate în 2026, investițiile fiind de circa 600 milioane de euro.
Cele trei proiecte din județul Arad dezvoltate de Monsson ar însemna investiții totale de 1,4 miliarde de euro, la care se adaugă 200 de milioane de euro investiți într-o stație de stocare a energiei cu capacitatea de aproximativ 500 de MW, la Grăniceri.
Reprezentantul investitorului, Marian Pavel, precizase că investițiile sunt exclusiv private și nu beneficiază de niciun fel de facilități fiscale din partea statului. O parte din banii necesari finanțării proiectelor sunt obținuți din credite.
Primăria comunei arădene Grăniceri a încasat 6,5 milioane de lei pentru emiterea autorizației de construire a parcului fotovoltaic, suma fiind echivalentă cu veniturile comunei pe 10 ani. Atât Primăria Grăniceri, cât și Primăria Pilu încasează în continuare taxe pentru terenul pe care se va dezvolta proiectul.
