Aradul este orașul din afara Ungariei cel mai expus în mod potențial la emisiile radioactive ale celor două noi reactoare pe care țara vecină vrea să le construiască, în colaborare cu Rusia, la centrala sa atomoelectrică de la Paks, se arată în studiul de evaluare al impactului internațional asupra mediului întocmit de compania însărcinată cu implementarea proiectului, în care se precizează, totuși, că nivelul respectivelor emisii se va încadra în limitele maxime de siguranță tolerate de reglementările în vigoare chiar și în cazul în care se vor depăși valorile proiectate.
Luna aceasta se vor organiza la Oradea (28 septembrie), Timișoara (29 septembrie) și București (30 septembrie) dezbateri publice pe tema evaluării impactului asupra mediului al proiectului construirii a două noi reactoare la centrala nucleară a Ungariei de la Paks, situată la 120 de kilometri de granița cu România.
Ministerul Mediului urmează să anunțe pe pagina sa de Internet orele și locațiile reuniunilor de dezbatere publică, deîndată ce acestea vor fi stabilite.
În acest scop, ministerul a publicat documentele legate de evaluarea impactului asupra mediului al proiectului celor două noi reactoare ale centralei nucleare de la Paks trimise autorităților de la București de partea ungară.
Astfel, în studiul de evaluare a impactului transfrontalier asupra mediului, întocmit de compania însărcinată cu implementarea proiectului, MVM Paks II Ltd., se face o evaluare a expunerii potențiale la radiații a locuitorilor a 10 orașe mai mari din afara Ungariei situate cel mai aproape de granița maghiară, respectiv Arad și Oradea din România, Graz și Viena din Austria, Zagreb din Croația, Belgrad și Novi Sad din Serbia, Bratislava și Kosice din Slovacia, precum și Ujhorod din Ucraina.
Evaluarea expunerii potențiale la emisii radioactive a fost făcută pe două scenarii, respectiv în ipoteza funcționării normale a celor două noi reactoare, precum și în cazul în care emisiile depășesc baza de proiectare.
Ungurii spun că nu sunt motive de îngrijorare
"(...) în toate cazurile, datele (valorile dozelor de inhalare -n.r.) referitoare la orașul Arad au fost cele mai mari (dintre toate orașele pentru care s-a făcut evaluarea - n.r.), atât pentru adulți, cât și pentru copii, dar în nici unul dintre cazuri nu au atins valoarea pragului impactului radiologic,adică valoarea dozei de constrângere. Astfel, se poate spune că impacturile radiologice cumulate care au depășit granițele țării, chiar în cazul emisiilor care au depășit nivelul de proiectare, au rămas sub valorile dozei de constrângere determinate de organele competente, deci impactul are caracter neutru", se afirmă în documentul citat.
Aradul se află la o distanță rutieră de circa 270 de kilometri de localitatea Paks, unde se află centrala nucleară.
Emisiile pot proveni din două surse, din coșul înalt de 100 de metri, respectiv din emisia inferioară (35 m), se precizează în studiul de evaluare a impactului internațional asupra mediului.
Potrivit autorităților de la Budapesta, lucrările de construcție la cele două noi reactoare ale centralei nucleare de la Paks ar putea începe în 2018.
Anul trecut, Ungaria și Rusia au semnat un acord de cooperare care prevede construirea a două noi reactoare nucleare, cu puterea de 1.200 MW, care vor dubla capacitățile de producție la unica centrală atomo-electrică a țării, situată la Paks, la 100 de kilometri de Budapesta. În baza acordului, Rusia va împrumuta Ungariei până la 10 miliarde de euro, adică 80% din costul lucrărilor. Acestea vor fi executate de către compania rusă de stat Rosatom, care se va ocupa și de proiectarea și mentenanța instalațiilor.
Cele două reactoare aflate în prezent în funcțiune la centrala nucleară ungară de la Paks au asigurat, în 2014, peste jumătate din consumul de electricitate al Ungariei.
Bruxelles-ul a strâmbat din nas
Comisia Europeană a aprobat în aprilie 2015 acordul dintre Ungaria și Rusia cu privire la livrarea de combustibil radioactiv pentru centrala nucleară de la Paks, după ce, inițial, blocase acordul dintre cele două țări pentru construirea celor două reactoare nucleare în Ungaria, tocmai pentru că acesta presupunea și importuri exclusive de combustibil din Rusia.
Blocajul a fost determinat de legislația europeană, potrivit căreia toate contractele de aprovizionare cu combustibil nuclear semnate de statele membre UE trebuie aprobate de către Euratom, organizația europeană responsabilă cu energia nucleară, care impune exigențe financiare și tehnice furnizorilor de combustibil nuclear. Inițial, Euratom refuzase să aprobe planul Ungariei de a achiziționa combustibil nuclear exclusiv din Rusia, exprimând îngrijorări cu privire la securitatea aprovizionării cu combustibil.
La data anunțării proiectului, criticii premierului de la Budapesta, Viktor Orban, și-au exprimat îngrijorarea că acest acord nu va face decât să sporească dependența energetică a Ungariei de Rusia, care este oricum extrem de mare. De exemplu, importurile de la Gazprom au o pondere de peste 60% în totalul consumului de gaze naturale al Ungariei, țara depinzând, în plus, în proporție de 80% de importurile de țiței din Rusia.
De asemenea, mulți oficiali europeni se temeau că Moscova se folosește de politica sa energetică pentru a diviza UE și pentru a submina consensul comunitar cu privire la sancțiunile economice impuse Rusiei din cauza presupusei implicări a Kremlinului în războiul civil din estul Ucrainei.
În plus, decizia Budapestei de a acorda grosul contractelor legate de proiectul celor două noi reactoare de la Paks rușilor de la Rosatom, fără o licitație publică organizată la nivel european, a determinat Comisia Europeană să lanseze o investigație privind posibila încălcare de către Budapesta a legislației UE în domeniul achizițiilor publice și ajutoarelor de stat.
Asta deși Comisia a aprobat anul trecut o schemă de ajutor de stat a Marii Britanii pentru proiectul centralei nucleare Hinkley Point C, deși Londra nu a scos niciodată la licitație respectivul proiect, atribuindu-l din capul locului francezilor de la EDF. De altfel, în ianuarie 2015, Austria a anunțat că va contesta la Curtea Europeană de Justiție decizia Comisiei Europene de a aproba schema de ajutor de stat a Marii Britanii.
