Bursa Română de Mărfuri face apel la plenul Parlamentului să respingă amendamentele votate de către Comisia de Servicii și Industrii a Camerei Deputaților, care a decis, într-un mod considerat arbitrar și prin încălcarea principiilor pieței libere, excluderea unui operator privat din piața gazelor naturale din România. Bursa atenționează că decizia contravine intereselor de securitate ale României, periclitează interconectarea europeană și distruge piața liberă și transparentă, punând în pericol și construcția gazoductului BRUA, care va lega România, Bulgaria, Ungaria și Austria și pentru care Transgaz a primit o finanțare nerambursabilă de 180 milioane euro de la Comisia Europeană.
În plus, amintește Bursa, Comisia Europeană a deschis împotriva României o investigație pentru impunerea unor bariere fizice și comerciale în calea exporturilor de gaze naturale, procedură suspendată ulterior datorită ordonanței modificate însă acum de comisia parlamentară.
Profit.ro a anunțat recent că membrii comisiei parlamentare au decis că OPCOM va deține monopolul operării piețelor centralizate de gaze naturale, iar producătorii vor fi obligați să tranzacționeze de la 1 ianuarie 2018 marfa pe aceste piețe, cu o prevedere inițială de 70% din producție, procent majorat anual de Guvern, “până la atingerea cotei de 100%”.
Bursa transmite acum că membrii Comisiei de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților au decis în mod arbitrar și prin încălcarea principiilor pieței libere excluderea unui operator privat din piața gazelor naturale din România. Votul din Comisie, care a avut loc pe 4 octombrie, a schimbat fundamental sensul OUG 64/2016 și acest lucru va produce efecte negative majore asupra piețe de gaze naturale și economiei României. Naționalizarea activității Bursei Române de Mărfuri prin impunerea unui monopol de stat asupra tranzacționării gazelor naturale, printr-un proces de legiferare denaturat, este anticonstituțională și încalcă în mod flagrant legislația UE în materie de funcționare a piețelor bursiere și principiile de concurență. În același timp, decizia Comisiei afectează structural sistemul energetic românesc și pune sub semnul incertitudinii finanțarea UE pentru gazoductul BRUA și investițiile din platoul continental al Mării Negre.
Bursa Română de Mărfuri interzisă pe piața de gaze naturale
BRM arată că este singura entitate care a dezvoltat o bursă de gaze naturale în România, fapt demonstrat prin lichiditatea ridicată pe întreaga durată a anului curent. Deși prin forma inițială a OUG 64, care se aplică din noiembrie 2016, se impunea ca un prag de minim 30% din cantitățile de gaze naturale să se tranzacționeze pe bursă, in aceasta perioada, pe platformele BRM s-a tranzacționat o cantitate reprezentand cca 70% din consumul național. Participarea jucătorilor din piață la aceste tranzacții a fost evident voluntară și a adus beneficii economice tuturor actorilor implicați. În ciuda acestor evidențe, Bursa Română de Mărfuri a fost interzisă din piața de gaze naturale cu ajutorul voturilor unor parlamentari din Comisia de Industrii, prin atribuirea în exclusivitate a tranzacțiilor din piața angro de gaze operatorului de stat OPCOM. Nu a existat nicio explicație pentru decizia Comisiei, nu au fost prezentate niciun fel de argumente pentru care o activitate economică din domeniul serviciilor nu mai poate fi prestată și de către o entitate privată deja licențiată, care pe baza licenței a investit și a construit cu eforturi proprii o piață care prezintă rezultate remarcabile.
Împotriva amendamentelor prin care eram excluși, au luat poziție autoritățile competente din energie (Ministerul Energiei și ANRE), reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Consiliului Concurenței, participanții la piață și asociațiile lor, burse similare din celelalte state membre ale UE. Audierile orchestrate au fost formale, punctele de vedere contrare nu au fost discutate niciodată, iar domeniul puterii executive a fost acaparat de către un grup al puterii legislative din cadrul Comisiei, care lasă impresia că a acumulat întreaga competență și putere de decizie în sistemul energetic românesc. Vorbim de o naționalizare a unei activități economice din piața liberă în beneficiul unui grup de interese. Tolerarea unei astfel de situații ne va conduce către alte acte similare. De ce nu ar interzice Comisia de Industrii și Servicii și activitatea altor operatori privați din industrie, transporturi, energie? De ce s-ar opri aici și nu ar decide să avem un singur producător de pantofi, o singură televiziune, o singură bancă?, întreabă Bursa.
Transparența și tranzacțiile pe Bursă au stabilizat prețul gazelor
După mai multe negocieri, în anul 2012, Guvernul României și Comisia Europeană au stabilit un calendar de creștere graduală a prețului gazelor naturale în România. Motivația a fost caracterul profund neconcurențial al tranzacțiilor cu gaze naturale. Anul trecut, din cauza prețului scăzut al gazelor la nivel mondial, guvernul României și Comisia Europeană au căzut de acord să înghețe acest calendar al liberalizării la 60 lei/Mwh. Scopul acestei înghețări a fost ca cetățenii români să nu fie forțați să plătească un preț artificial mai mare pentru gaze naturale, când exista clar o alternativă. Conform calendarului inițial, în aprilie 2017 prețul ar fi trebuit să urce la 72 lei/ Mwh, pentru ca din 2018 să ajungă la 78 lei/Mwh. Prin adoptarea formei inițiale a OUG 64, Guvernul a eliminat calendarul agreat în 2012 și a liberalizat prețul de producție a gazelor naturale, permițând pieței să stabilească un preț de referință sub cel din calendarul din 2012.
În ultima perioadă, prețul gazelor naturale a ajuns la 68 lei/Mwh, sub ceea ce se negociase cu Comisia Europeană în calendarul de prețuri, prêt ce ar fi trebuit aplicat în acest an. Este evident faptul că tranzacționarea transparentă pe BRM nu doar că nu a dus la creșterea prețurilor, dar a ajutat la scăderea și stabilizarea acestora. Evoluția cotațiilor BRM pe parcursul acestui an – de la 76 lei/Mwh în ianuarie la sub sub 68 lei/Mwh în trim. III – este similara și chiar mai redusa față de cele ale Bursei Central-Europene (CEGH). Anunțata creștere de 6% a prețului la gaze naturale, la care ulterior s-a renunțat, nu are nicio legătură cu activitatea de producție, așa cum greșit au informat membrii Comisiei de Industrii, ci vine din componenta de servicii (transport, distribuție și înmagazinare). A fost încă o dezinformare transmisă publicului pentru a justifica un vot pentru scoaterea de pe piața de gaze naturale a unui operator privat.
Infringement la Comisia Europeană
Comisia Europeană a deschis împotriva României o investigație deoarece România a impus bariere fizice și comerciale în calea exporturilor de gaze naturale. OUG 64, prin care s-a impulsionat tranzacționarea pe bursă a gazului natural, demostrând astfel că piața de gaze naturale internă este gestionată de regulile cererii/ofertei, a înlăturat condițiile de infringement, Comisia Europeană suspendând cazul contra României chiar înainte de a-l trimite la Curtea de Justie a Uniunii.
Acum însă, Comisia de Industrii a impus un monopol de stat în favoarea OPCOM pentru a doua oară în acest an. Intenția a fost criticată inclusive, în luna mai, de Comisia Europeană printr-o scrisoare. De asemenea, unul dintre membrii Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților a confirmat public posibilitatea redeschiderii procedurii de infringement după o întâlnire cu Maroš Šefčovič, Vicepreședinte pentru Uniunea Energetică din cadrul Comisiei Europene.
BRUA e în pericol
Transgaz a beneficiat de o finanțare nerambursabilă în valoare de 180 milioane euro în anul 2016 pentru construcția gazoductului BRUA din partea Comisiei Europene. Proiectul leagă Bulgaria, România, Ungaria și Austria și face parte din coridorul vertical prevăzut de strategiile europene care vizează securizarea aprovizionării cu gaze a țărilor membre a Uniunii Europene. România joacă un rol vital în acest proiect, iar finanțarea proiectului a fost direct legată de deschiderea pieței din România și alocata pentru a urgenta procesul de interconectare europeană. Votul din Comisia de Industrii și Servicii nu face decât să deraieze România de pe acest traseu, punând în pericol conexiunea cu conducta TAP (Gazoductul Trans-Adriatic) prin care se vor transporta gaze naturale dinspre Marea Caspică. Menținerea unei Românii izolate și cuplata numai prin culoarele actuale nu corespunde interesului național. Nerespectând legile concurenței și ale economiei de piață, promovand în continuare izolarea față de piețele europene și discriminarea producătorilor români față de cei externi, se accentuează pericolul ca acest proiect să își piardă finanțarea europeană.
Compromiterea proiectului românesc din Marea Neagră
Exxon Mobile ar trebui să anunțe în 2018 decizia cu privire la exploatarea gazului natural din Marea Neagră. În platoul continental al Mării Negre s-au descoperit o serie de perimetre bogate în gaze naturale pentru care este nevoie de foraj la mare adâncime. Alături de Exxon mai pot exploata gaz natural Romgaz, OMV Petrom și LukOil. Doar Exxon, a investit până acum 1.5 miliarde euro în operațiuni de prospecție și explorare. Dacă va implementa proiectul BRUA, România ar putea să câștige sume importante de bani din exploatarea acestor resurse și introducerea acestor resurse în Sistemul Național de Transport. România s-ar putea transforma într-un hub energetic și ar putea contribui la asigurarea securității energetice a UE. Relația cu Uniunea Europeană impune reciprocitate: primești, dar trebuie să și oferi. Veniturile obținute ar contribui la acoperirea fondurilor atât de necesare pe termen scurt și mediu pentru dezvoltarea infrastructurii, inclusiv a celei energetice și la accelerarea creșterii durabile a economiei. Contextul geo-politic face ca decizia Comisiei să fie cu atât mai bizară cu cat, prin votul său, se periclitează acest proiect vital pentru strategia și securitatea națională.
"În consecință, facem un apel la toate forțele responsabile din clasa politică și societatea civilă, indiferent de apartenența doctrinară sau de viziunea economică. Considerăm ce ceea ce s-a încercat în cadrul Comisiei de Servicii și Industrii a Camerei Deputaților prin amendarea OUG 64/2016 aduce grave atingeri principiilor pieței libere și a intereselor naționale ale României. Sub pretextul unui populism contrazis de realitate și de date, s-a capturat piața de gaze din România de către un grup de interese prezent de mulți ani în sistemul energetic românesc. Efectele sunt clare și pot fi anticipate în detaliu: izolarea României pe piața de gaze europeană; posibile acțiuni de infringement; creșteri de prețuri datorate operatorului de stat care va continua să acționeze netransparent și va conduce la turbulențe si denaturări de prețuri în piață, așa cum s-a întamplat în zona energiei electrice. Monopolul este cu atât mai periculos cu cât concentrează în mâinile unui singur operator și ale unui singur grup controlul întregului domeniu energetic românesc, atât cel al energiei electrice cât și al gazelor naturale. Consumatorii români, industriali și casnici vor fi taxați conform politicilor unui grup de interese care ține piața sub control. Ne exprimăm speranța că plenul Parlamentului va respinge amendamentele votate de către Comisia de Servicii și Industrii a Camerei Deputaților deoarece contravin intereselor de securitate ale României, periclitează interconectarea europeană și distrug piața liberă și transparentă", mai transmite Bursa de Mărfuri.
