Lucrările la faza 1 a proiectului conductei BRUA, menit să majoreze capacitatea de export de gaze naturale a României la 1,75 miliarde metri cubi pe an către Ungaria și 1,5 miliarde metri cubi spre Bulgaria și aflat sub lupa Comisiei Europene, care asigură un grant de circa 180 milioane euro pentru finanțarea sa, nu vor fi terminate la sfârșitul acestui an, așa cum fusese planificat și promis inițial, ci la finalul lui 2020, a anunțat operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, controlat de stat prin Ministerul Economiei.
"Cu toate eforturile depuse de Transgaz pentru realizarea în termen a proiectului BRUA faza I, pe parcursul implementării proiectului s-au întâmpinat probleme care, cumulate, afectează implementarea integrală a proiectului în termenul asumat. În principal, cauzele care au dus la înregistrarea întârzierilor sunt survenite din derularea procedurilor de licitație, completarea și îmbunătățirea cadrului legislativ, identificarea unor situri arheologice, condiții meteorologice adverse care s-au manifestat pe perioade lungi de timp, prelungirea negocierilor cu unii proprietari/utilizatori de terenuri, precum și un număr mare de modificări apărute pe timpul executării lucrărilor", se arată în ultima variantă, revizuită, a Planului de dezvoltare a sistemului național de transport al gazelor în perioada 2019-2028 întocmit de Transgaz, care va fi supus aprobării acționarilor la finalul lunii iulie.
Anunțul vine ca o surpriză majoră, în condițiile în care, cu doar circa o lună și jumătate în urmă, Transgaz își reafirma public angajamentul de a finaliza lucrările la BRUA I până la sfârșitul lui 2019. Același angajament fusese reafirmat atunci și de ministrul Economiei, Niculae Bădălău.
"Date fiind aceste condiții, în urma analizei efectuate în prima parte a lunii iunie 2019 cu constructorii, a reieșit că recuperarea întârzierilor și respectarea termenului de 31 decembrie 2019 nu mai este posibilă. Deși anumite părți ale proiectului vor fi finalizate în termenul inițial, în prezent se estimează finalizarea întregului proiect la sfârșitul anului 2020", mai menționează Transgaz.
Potrivit documentului citat, alte proiecte majore ale Transgaz cu termene de finalizare prelungite sunt dezvoltarea Coridorului Sudic pentru preluarea gazelor din Marea Neagră (2021, față de 2020 inițial), faza 2 a interconectării sistemului național de transport cu conducta de tranzit T1 la Isaccea și reverse flow (2020, față de 2019), dezvoltări în zona de nord-est pentru asigurarea legăturii cu Republica Moldova (2021, față de 2019), BRUA faza 3 (2025, față de 2023), noi dezvoltări în scopul preluării gazelor din Marea Neagră (2021, față de 2019), modernizarea stațiilor de măsurare Isaccea (2020, față de 2019) și Negru Vodă (2021, față de 2019).
În primăvară, omologul Transgaz din Ungaria, FGSZ, anunța public că, la sfârșitul anului în curs, în urma finalizării conductei BRUA 1, va fi posibil tranzitul unei cantități de 1,75 miliarde metri cubi de gaze pe an din România în Ungaria. "Dezvoltarea unei capacități de import semnificativ majorate în partea de sud-est a Ungariei permite importuri de gaze și din alte surse, pe lângă cele din România. Dezvoltarea conductei România-Ungaria, cu noua stație de comprimare, ca parte integrantă a proiectului BRUA, este foarte importantă, întrucât majorează în mod remarcabil securitatea regională a aprovizionării, dezvoltă piețele regionale de energie, precum și relațiile energetice bilaterale", transmitea atunci FGSZ.
Lucrările Transgaz de dezvoltare a interconectărilor cu sistemele vecine din Ungaria și Bulgaria, în vederea majorării capacității de export și tranzit de gaze naturale a României, se află sub supravegherea directă a Comisiei Europene, potrivit angajamentelor asumate de Transgaz în urma unei investigații a Comisiei, care suspectează compania de stat de "întârzierea strategică" a lucrărilor, de natură să blocheze exporturile românești de gaze. Nerespectarea acestor angajamente, care presupun finalizarea integrală a BRUA, poate duce la impunerea de către Comisia Europeană a unei amenzi de până la 10% din cifra de afaceri anuală a Transgaz
În martie, prima variantă a Planului de dezvoltare a sistemului național de transport al gazelor în perioada 2019-2028, cu investiții în valoare de 1,9 miliarde lei, a fost respinsă în AGA Transgaz, dominată de Ministerul Economiei, care deține pachetul majoritar de acțiuni al companiei. Acesta a solicitat informații suplimentare referitoare la efortul financiar necesar pentru dezvoltarea rețelei de transport a gazelor pe teritoriul țării, precum și la investițiile în infrastructura existentă și la cele necesare pentru realizarea angajamentelor luate în fața Comisiei Europene.
Motivul ar fi fost necesitatea corelării planului de investiții al Transgaz cu programul de guvernare al coaliției conduse de PSD, care prevede racordarea la gaze naturale a localităților românești unde acest serviciu public nu există în prezent. În aprilie, ministrul Economiei, Niculae Bădălău, explica că neînțelegerile cu Transgaz au ținut de necesitatea ca operatorul de transport să își planifice investiții în acest scop.
"Eu, ca ministru responsabil, trebuie să corelez Ordonanța 114/2018 cu investițiile pe gaze, de la Transgaz. Acesta a fost motivul, nu că blochez eu BRUA, dimpotrivă, dacă nu avem buget pe extindere și modernizare, blocăm BRUA și celelalte programe", a declarat Bădălău.
Tot în aprilie, fostul lider PSD Liviu Dragnea, în prezent încarcerat, l-a acuzat pe directorul Transgaz, Ion Sterian, că blochează extinderea rețelelor de gaze naturale în România și l-a avertizat pe acesta că, chiar dacă este "înconjurat de opt sau nouă foști generali SRI ca și consilieri nu poate să facă ce vrea cu averea României".
Totuși, în mai, Bădălău a declarat că lucrările la proiectul gazoductului BRUA continuă, acestea fiind chiar accelerate, iar termenul de finalizare a rămas neschimbat, 31 decembrie 2019. Declarația a venit în urma unei postări pe o rețea de socializare a lui Cristian Ghinea, deputat USR, în care se menționa că termenul de finalizare a proiectului BRUA a fost amânat cu un an fără să se fi anunțat public acest lucru.
Tot ca noutate, în ultima variantă a Planului de dezvoltare al Transgaz au fost prevăzute investiții în extinderea și dezvoltarea sistemului național de transport (SNT) care să asigure "posibilitatea racordării la SNT a tuturor localităților din România". Potrivit modificărilor legislației specifice adoptate în 2018, Transgaz are obligația să finanțeze, în condiții de eficiență economică, extinderea SNT în zone cu sisteme de distribuție nou înființate, precum și pentru alimentarea stațiunilor turistice de interes național și local aflate la o distanță de maxim 25 de kilometri de punctul de racordare la SNT.
Valoarea acestor investiții interne noi este estimată de Transgaz la 900 milioane lei în perioada 2019-2021.
Valoarea totală estimată a investițiilor necesare pentru faza I a BRUA este de 478,6 milioane euro, 40% din cheltuielile eligibile estimate fiind acoperite de Uniunea Europeană, printr-un grant în valoare 179,3 milioane de euro. Faza I a BRUA presupune construcția conductei de transport gaze naturale Podișor-Recaș, în lungime de 479 km, cu diametru de 32” (Dn 800) și presiunea de proiectare de 63 bar, precum și a trei stații de comprimare a gazelor, la Podișor, Jupa și Bibești. Proiectul va avea ca rezultat majorareea capacității de export de gaze la 1,75 miliarde metri cubi pe an către Ungaria și 1,5 miliarde metri cubi spre Bulgaria.
Inițial, procedura de rezervare de capacitate din partea companiilor interesate era programată să se încheie pe 25 februarie, însă a fost prelungită de 2 ori, mai întâi până pe 30 mai, iar acum, recent, pentru a doua oară, până pe 1 octombrie. Proiectul este vital și pentru transportul către Occident al gazelor care ar urma să fie extrase din perimetrul offshore Neptun Deep concesionat de ExxonMobil și OMV Petrom, cel mai mare din sectorul românesc al Mării Negre.
Rainer Seele, șeful OMV, compania-mamă austriacă a OMV Petrom, a anticipat evoluția, într-o teleconferință cu analiștii financiari desfășurată în prima parte a lunii mai. "În România, managementul nostru local se află într-un dialog intensiv cu Guvernul României, cu diferite ministere, și vedem clar un mic progres. Astfel, plafonarea prețului gazelor pe următorii 3 ani a fost limitată la un segment de piață mai mic (format din consumatorii casnici și producătorii de energie termică pentru populație – n.r.), ceea ce e o veste bună. Însă nu e suficient pentru o decizie finală pozitivă de investiție (în Neptun Deep – n.r.). Trebuie să avem mai multă stabilitate fiscală și în special un angajament clar al Guvernului României cu privire la liberalizarea pieței. Și, bineînțeles, avem nevoie de punerea la punct a infrastructurii-cheie. Știu că procedura de rezervare de capacitate pe conducta România-Ungaria va expira la finalul acestei luni (mai 2019 – n.r.). Sper ca lucrurile să devină mai clare, căci în caz contrar va fi nevoie de o nouă prelungire a procedurii de rezervare pentru această capacitate", a spus Rainer Seele, răspunzând unei întrebări din partea unui analist al grupului financiar elvețian UBS.
