Deputații din Comisia de Industrii și Servicii a Camerei și reprezentanții companiilor petroliere cu concesiuni offshore de gaze naturale în Marea Neagră nu au reușit să se pună de acord asupra principalelor prevederi ale proiectului de lege de reglementare a activității acestora, astfel că draftul de act normativ nu va mai fi adoptat în actuala sesiune parlamentară ordinară, care se încheie pe 1 iulie.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
De ce este important: Fără a avea certitudinea stabilității regimului fiscal, companiile nu pot lua deciziile finale de investiție în proiectele de exploatare. De exemplu, cea a consorțiului ExxonMobil-OMV Petrom, care deține concesiunea perimetrului de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, este așteptată în a doua jumătate a acestui an.
Proiectul era programat astăzi pentru votarea raportului final al Comisiei, urmând ca apoi să meargă în plenul Camerei pentru adoptare, însă în cele din urmă nu a mai fost luat în discuție în cadrul Comisiei, spun surse parlamentare, care mai afirmă că, dacă cele două părți vor ajunge la un acord, forma finală a legii ar putea fi adoptată pe perioada sesiunii extraordinare a Legislativului care ar putea fi convocată luna viitoare.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Fără această lege, care reglementează aspecte vitale cu privire la activitățile petroliere din Marea Neagră, atât fiscale, cát și tehnice, operatorii concesionari nu pot lua deciziile finale de investiție în proiectele offshore románești de exploatare a gazelor, cele mai apropiate de acest stadiu fiind cel al consorțiului ExxonMobil-OMV Petrom și cel al companiei Black Sea Oil&Gas. O eventuală amánare pentru toamnă a adoptării legii ar duce și la întárzierea deciziilor respective. Parlamentarii din Comisia de Industrii, dominată de PSD și condusă de social-democratul Iulian Iancu, nu au ajuns încă la un acord cu petroliștii offshore din Marea Neagră, după mai multe runde de dezbateri.
Astfel, companiile ar dori să fie scutite de impozitul pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementarea prețurilor de vânzare a gazelor de către producători către furnizori, în cote de 60% și 85%. Motivația este că investițiile în offshore sunt semnificativ mai mari și mai greu de recuperat decât cele din onshore. În plus, în baza sistemului de redevențe în prezent în vigoare, care este gândit pentru exploatări de uscat, gazelor extrase din Marea Neagră li se impune cea mai mare cotă de redevență, de 13%, din cauza faptului că toate zăcămintele offshore au volume de producție mari.
De asemenea, petroliștii vor să beneficieze de aceleași niveluri de redevență pe toată perioada de derulare a acordurilor petroliere semnate cu statul român.
Companiile mai vor să fie respectate în continuare și prevederile Ordonanței de Urgență 160/199, care prevede că, “pe perioada derulării acordului petrolier, vor fi aplicabile reglementările fiscale existente la data semnării acestuia“ și că “pentru titularii de acorduri petroliere și subcontractanții acestora, care desfășoară operațiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă de peste 100 metri, se calculează amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale aferente operațiunilor petroliere, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, în funcție de rezerva exploatabilă de substanță minerală utilă, pe durata acordului petrolier“.
Până acum, Comisia de Industrii a Camerei s-a opus acestor doleanțe fiscale ale companiilor petroliere, cu argumentul că acestea ar reduce prea mult beneficiile statului român de pe urma exploatărilor de gaze din Marea Neagră.
Un alt punct de dezacord este dorința parlamentarilor de a impune ca, în condiții similare tehnice și de preț, titularii de acorduri petroliere offshore să achiziționeze bunuri, servicii și lucrări de la companii înregistrate în România al căror capital să fie deținut în proporție de peste 25% de persoane fizice și juridice române, precum și ca cel puțin 25% din numărul de angajați utilizați de companii la operațiunile din Marea Neagră să fie cetățeni români cu rezidență fiscală în România.
Petroliștii au contraargumentat că măsura nu doar că riscă să încalce legislația europeană, fiind discriminatorie din acest punct de vedere, dar vine în contradicție și cu legea achizițiilor publice și cu cea a achizițiilor sectoriale.
