Un grup de asigurători occidentali a asigurat acoperire pentru navele cisterne care transportă țiței rusesc, ceea ce a permis continuarea livrărilor de petrol după ce mulți din sectorul comercial s-au retras de teamă să nu încalce regulile plafonului de preț al G7, arată date de la comercianți și expeditori, transmite Reuters.
Datele văzute de Reuters au arătat că cinci asigurători, inclusiv American Club, West of England din Luxemburg și Gard din Norvegia, au oferit asigurare pentru 10 tancuri petroliere care au navigat din Rusia în Asia în acest an, scrie News.ro.
American Club și West of England au oferit asigurare pentru două nave - Gioiosa și Orion I - care au efectuat călătorii similare la începutul anului 2024.
Ambele nave au luat la bord țiței de la compania petrolieră rusă de stat Rosneft în Marea Baltică a Rusiei și au navigat în China, au arătat datele.
American Club a spus că nava, care arborează pavilionul Panama, se află pe lista sa de acoperire. West nu a comentat despre tancuri petroliere specifice.
Gard din Norvegia, despre care datele au arătat că asigură o navă separată, a refuzat să comenteze, de asemenea.
Cele trei companii non-profit, care asigură navele împotriva poluării cu petrol, rănirilor și pierderilor de vieți omenești, spun că oferă un serviciu membrilor lor.
Amploarea serviciilor continue ale asigurătorilor occidentali pentru asigurarea anumitor tranzacții petroliere rusești nu a fost făcută publică anterior, deoarece plafonul a fost impus în 2022, după războiul din Ucraina.
Plafonul, impus de Grupul celor Șapte națiuni industrializate și de aliații lor pentru a reduce capacitatea Moscovei de a finanța războiul, permite asigurătorilor și navelor occidentale să participe la comerțul cu petrol rusesc doar dacă petrolul este vândut sub 60 de dolari pe baril.
Mulți dintre cei care au încetat să comercializeze astfel de mărfuri au spus că o fac pentru că nu puteau fi siguri de prețul petrolului transportat de navele pe care le asigurau.
Rusia, care a interzis firmelor sale să respecte plafonul de preț, a vândut țițeiul său emblematic Urals în porturile baltice pentru o medie de 69,4 dolari pe baril. în acest an, cu mult peste limita de preț, arată datele LSEG.
Asigurătorii și proprietarii de nave nu sunt așteptați să investigheze prețul. În schimb, agențiile occidentale de aplicare, inclusiv Trezoreria SUA, solicită companiilor de asigurări să solicite așa-numitele atestări de la părțile care cumpără și vând țițeiul, că petrolul a fost vândut sub plafonul de preț.
International Group (IG) of P&I Clubs - care oferă asigurări pentru 90% din flota mondială - a declarat în aprilie că procesul de atestare a fost viciat și riscă să-și expună membrii la încălcări ale plafonului de preț. IG nu a răspuns unei solicitări de comentarii cu privire la riscuri.
Asigurătorii identificați de Reuters au declarat separat că se bazează pe scrisorile de atestare de la participanții la tranzacții că toate lucrările sunt legale și respectă sancțiunile occidentale.
Reuters nu a putut contacta niciuna dintre părți, deoarece acestea nu au fost numite din cauza confidențialității comerciale.
American Club, membru al IG, a declarat că nu a avut acces direct la informații despre preț atunci când a furnizat asigurare pentru tancul Gioiosa. Gard a spus că se bazează pe atestarea plafonului de preț și că verifică, de asemenea, surse suplimentare de date și informații.
Ambele companii au adresat întrebări suplimentare privind plafonul către IG.
Ceilalți furnizori de asigurări pentru petrolul rusesc au inclus Maritime Mutual din Noua Zeelandă și membrul IG London P&I Club, a arătat cercetarea Reuters bazată pe datele de transport și tranzacționare.
Maritime Mutual și London P&I nu au răspuns la o solicitare de comentarii cu privire la riscurile potențiale. Cu toate acestea, Maritime Mutual, care nu face parte din grupul IG, a furnizat Reuters o copie a poliței sale de asigurare petrolieră din Rusia și o copie în alb a unei scrisori de atestare care afirmă că acoperirea va fi retrasă dacă un transport încalcă limita de preț.
Scrisoarea cere unei companii care solicită asigurare – de obicei un navlositor sau un expeditor – să-i spună asigurătorului numele navei, portul acesteia și data încărcării și descărcarii.
Acesta solicită navlositorului să ateste că transportul este în conformitate cu plafonul de preț, dar nu necesită includerea prețului plătit oriunde în atestare.
West a mai spus pentru Reuters că regimul de plafonare a prețurilor tratează proprietarii de nave și asigurătorii ca participanți indirecți la tranzacții, cunoscut sub numele de nivelul trei, prin urmare nu sunt obligați să verifice prețurile.
Navlositorul/comerciantul nu va oferi niciodată acele informații (de preț) și nu va da marjele lor”, a declarat luna trecută Tony Paulson, șeful pentru Asia și director corporativ al West, pentru un podcast Lloyd’s List.
Gard, West P&I, American Club au spus că vor încheia coperta dacă ar apărea informații că atestarea este inexactă și prețul este peste plafon.
