Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a pus în dezbatere publică pe 28 decembrie, aproape simultan cu publicarea de către guvern a controversatei ordonanțe de urgență prin care se plafonează prețul la gaze la 68 lei/MWh, un proiect de ordin de monitorizare a pieței en-gros a gazelor, care va avea o aplicabilitate redusă în următorii 3 ani, piața respectivă fiind practic desființată în această perioadă.
Prima variantă a OUG prin care este plafonat prețul gazelor a fost publicată pe site-ul Ministerului de Finanțe pe 18 decembrie, pentru ca varianta finală să fie publicată în Monitorul Oficial pe 29 decembrie.
Cu toate acestea, proiectul de ordin ANRE face trimitere la cooperararea cu “Consiliul Concurenței, ACER sau a altor organisme abilitate, referitoare la posibilele comportamente de piață anormale și/sau inadecvate, precum și ale practicilor anticoncurențiale sau de abuz de piață, identificate, atunci când există suspiciunea încălcării legislației aplicabile în vigoare”.
Numai că OUG 2014/2018 plafonează prețul gazelor produse intern pentru consumatorii casnici la 68 lei/MWh, însă și pe cel pentru consumatorii noncasnici, prin articolul care obligă ANRE să stabilească “o structură specifică de amestec import/intern pentru cantitatea de gaze naturale destinată asigurării consumului clienților finali noncasnici“. Ceea ce înseamnă că, practic, toate prețurile pe piața en-gros vor fi plafonate, cu excepția celor de import și a celor de export, însă numai în cazul în care nivelul producției interne depășește nivelul consumului. Pentru că altfel exportul este interzis, potrivit OUG, producătorii interni având obligația de a alimenta cu gaze clienții finali ai furnizorilor, orice abatere fiind sancționată cu o amendă nou introdusă, de 10% din cifra de afaceri.
În aceste condiții, ale unui preț unic impus administrativ, este extrem de dificil de realizat la ce “comportamente de piață anormale și/sau inadecvate, practici anticoncurențiale sau de abuz de piață” se mai poate referi proiectul de ordin ANRE.
În plus, potrivit notei de prezentare, “ANRE intenționează ca datele raportate lunar de către furnizorii de gaze naturale (potrivit noului ordin - n.r.) să fie utilizate și în scopul raportării bianuale către INS/EUROSTAT a datelor statistice cu privire la prețurile gazelor naturale pentru consumatorii casnici și industriali, în baza legislației europene aplicabile și în conformitate cu prevederile Protocolului de cooperare dintre ANRE și INS”.
În condițiile publicării OUG 114/2018, ANRE ar putea renunța deja la raportarea bianuală către INS și EUROSTAT a datelor statistice pentru consumatorii casnici, putând încă de acum să facă o singură raportare pe următoriii 3 ani, cu prețul de 68 lei/MWh. În ceea ce privește consumatorii industriali, singura variabilă care nu le permite acest lucru este prețul gazului de import, care nu este reglementat nici de guvern, nici de ANRE.
Cu alte cuvinte, în marea sa parte, priectul de ordinul va avea o aplicabilitate redusă, el putând fi aplicat în totalitatea prevederilor sale până la 1 aprilie, când intră în vigoarea plafonarea prețului, sau după aprilie 2022, când expiră controlul prețurilor pe piața gazelor.
În plus, nu este clar ce fel de licitații mai pot fi organizate pe piața en-gros a gazelor și cum se va împărți producția celor doi mari jucători interni, OMV Petrom și Romgaz, către diferiții furnizori și implicit către clienții lor, la prețul fix de 68 lei/MWh. Cum prețul nu va mai putea fi un criteriu de stabilire a rezultatelor licitațiilor, ar trebui inventat un alt criteriu, sarcină la prima vedere imposibilă. Probabil că tot un planificator central, Ministerul Energiei sau ANRE, va stabili ce furnizor și de la care producător va cumpăra gaze. Plus volumul acestora.
Proiectul de ordin ar putea însă avea un efect asupra jucătorilor de pe piață, pentru că introduce o etapizare a modului de colectare a datelor
“În scopul conformării cu principiul evitării dublei raportări de către participanții la piața angro de gaze naturale a aceluiași tip de date de tranzacționare referitoare la produsele angro, documentul supus dezbaterii publice introduce o etapizare a modului de colectare a datelor respective. În acest sens, în prima etapă, procesul de colectare a datelor se desfășoară pe baza colectării directe a ANRE de date de la participanți, urmând ca în etapa a doua să se realizeze tranziția de la monitorizarea pe baza datelor de tranzacționare colectate direct de la participanții la piață, la monitorizarea pe baza colectării din sursă combinată a datelor”, precizează documentul.
Prevederea este extrem de importantă dacă este coroborată cu noua amendă de 10% din cifra de afaceri impusă prin OUG 114. Dacă, în urma monitorizării, datele raportate de transporator și cele raportate de furnizor nu se potrivesc cu cele raportate de producător, toți treioperatorii vor putea fi amendați cu 10% din cifra de afaceri. Astfel de situații ar putea apare în momentul în care presiunea din sistemul național de transport al gazelor operat de Transgaz este fie prea mică, fie prea mare.
