Zborurile low-cost au dus cifra de afaceri a Aeroporturi București peste nivelul de 1 miliard de lei

Zborurile low-cost au dus cifra de afaceri a Aeroporturi București peste nivelul de 1 miliard de lei
scris 31 dec 2017

Veniturile totale ale Aeroporturi București au crescut cu peste 8%, iar profitul brut s-a majorat cu 45%, la aproape 390 milioane lei. Sunt performanțe obținute în contextul unei creșteri accelerate pe segmentul zborurilor low-cost.

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), care administrează aeroporturile Henri Coandă și Aurel Vlaicu din Capitală, a realizat în acest an venituri totale de 1,08 miliarde lei, în urcare cu 8,3% față de anul trecut, pe fondul creșterii traficului aerian de pasageri și eficientizării activității aeroportuare, în timp ce profitul brut a avansat cu 45%, la 389,7 milioane lei, potrivit unui anunț de azi al companiei preluat de news.ro.

Urmărește-ne și pe Google News

În luna septembrie, compania miza că deja în acest an Aeroportul „Henri Coandă” va ajunge la parametrii pasagerilor preluați de Aeroporturile din Budapesta și Varșovia, de 11,43 milioane persoane și, respectiv 12,84 milioane persoane.

Este o activitate sporită, care cade în special în seama companiilor low-cost precum Wizz Air și Blue Air, cu foarte multe zboruri programate pe Aeroportul „Henri Coandă”. Statisticile companiei care îl operează indică faptul că nu mai puțin de 61% din transport aparține acestui segment, în timp ce companiile de linie au un aport de 39%.

EXCLUSIV Metrorex va lansa procedura pentru montarea pe peroane a unor uși portpalier, după crima din această lună CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Metrorex va lansa procedura pentru montarea pe peroane a unor uși portpalier, după crima din această lună

Anul trecut, din cei 10,99 milioane de pasageri care au folosit Aeroportul „Henri Coandă”, un număr de 10,11 milioane persoane au plecat sau au venit pe rute internaționale și abia aproximativ 880.000 de pasageri au zburat pe destinații interne. Compania observă o sporire a dinamicii transportului domestic. Dacă înainte Tarom deținea monopolul, implicarea companiilor low-cost pe rutele domestice a făcut ca și această piață să devină competitivă.

Începând cu al doilea trimestru al anului, compania a pus accent pe fluidizarea fluxurilor de pasageri la sosiri și plecări, optimizarea controlului de securitate al pasagerilor și bagajelor de mână, dar și pe extinderea la două benzi a fluxului auto de ieșire din aeroport. Totodată, a efectuat lucrări de întreținere și reparații la structura rutieră a pistei de decolare/aterizare nr. 1 și la căile de rulare a aeronavelor de pe aeroportul Aeroportului Henri Coandă București, care au acoperit o suprafață de peste 67.000 de metri pătrați.

“Compania Națională Aeroporturi București înregistrează o creștere solidă și sustenabilă, prioritatea managementului CNAB fiind asigurarea condițiilor optime pentru această dezvoltare, cu preocupare majoră pentru menținerea celor mai stricte standarde de siguranță și securitate a pasagerilor și operațiunilor aeriene pe aeroporturile din Capitală”, a declarat directorul general al companiei, Bogdan Mîndrescu.

Planuri de extindere de peste 800 milioane euro

Aeroportul Otopeni are definitivat un plan de extindere în 2 faze care vizează majorarea capacității de preluare a peste 20 milioane pasageri, dublu față de nivelurile actuale. Investițiile sunt estimate compania care îl operează la 818,5 milioane euro fără valoarea exproprierilor necesare. Lucrările ar urma să înceapă în 2022, iar fiecare dintre stadii ar dura câte 3 ani.

Managerul Fondului Proprietatea Greg Konieczny semnala pentru Profit.ro încă de la începutul acestui an că este nevoie de investiții rapide în extinderea terminalelor de la Otopeni având în vedere creșterea explozivă a traficului din ultimii 2 ani.

Cine sunt pasagerii și unde se duc

Nu mai puțin de 55% dintre pasagerii care trec pe Otopeni sunt femei, potrivit unei statistici a companiei. București rămâne o destinație a turismului de business. 18% dintre pasageri declară că vin în interes de serviciu. Capitala României prezintă un interes ridicat dacă avem în vedere traficul existent pe alte aeroporturi din regiune: Ankara (13,03 milioane pasageri), Sofia (4,98 milioane pasageri), Belgrad (4,93 milioane pasageri), Praga (13,07 milioane pasageri), Atena (20,00 milioane pasageri) și Viena (23,35 milioane pasageri).

Cea mai căutată destinație este, de departe, Londra, cu un număr de 600.000 de pasageri pe an, urmată de Roma și Milano cu câte 300.000 de pasageri pe an, în timp ce limita de 200.000 de persoane este atinsă de destinații precum Cluj-Napoca, Amsterdam, Tel Aviv, Paris, Bruxelles, Istanbul și Madrid.

viewscnt
Afla mai multe despre
aeroporturi bucuresti
venituri
low-cost
greg konieczny
fondul proprietatea