Uniunea Europeană pare că dă înapoi în fața presiunii publice, venită atât din partea industriei auto, cât și din cea a țărilor membre, în privința termenului 2035, la care s-a stabilit că vor fi interzise mașinile cu combustie. În acest moment, se discută despre două tehnologii care au șanse să fie acceptate ca excepții, conform datelor analizate de Profit.ro.
Motoarele cu ardere internă care vor folosi exclusiv combustibili sintetici, produși cu emisii zero de CO2 sunt prima categorie de motoare care a fost acceptată, declarativ, și după 2035, după cum au convenit până acum politicienii europeni în cadrul acordului privind interzicerea vânzării de vehicule cu emisii de CO2.
Cu toate acestea, decizia finală va fi luată abia în 2026, după ce va fi revizuit întreg planul. Ce nu spune însă niciun document adoptat până acum este cum vor fi limitate mașinile cu motoare cu combustie să utilizeze exclusiv e-fuels (combustibili sintetici) produși cu ajutorul electricității din surse regenerabile.
Dacă va fi găsită o soluție tehnică - ceea ce nu este imposibil, ținând cont de miza pusă în joc - aceasta va fi prima excepție de la interzicerea completă a motoarelor cu ardere internă, pe mașinilor noi vândută după 2035. Informațiile care apar în acest moment din zona Comisiei Europene arată tot mai clar că majoritatea politică de la nivelul Parlamentului European asta urmărește și, cel mai probabil, va și obține.
Una dintre companiile care sunt pregătite să folosească la maxim această portiță legislativă este Dacia, care este în acest moment partener cu Aramco, gigantul petrolier care a început deja să producă combustibili sintetici. Nu doar că Aramco a devenit acționar în cadrul Horse Powertrain, compania de motoare formată de Renault și Geely, dar va livra e-fuels celor de la Dacia, pe parcursul Raliului Dakar, pentru a promova acest tip de combustibil.
O a doua soluție de exceptare a interdicției a devenit tot mai vehiculată în ultima vreme și este împinsă de unii jucători din industria auto către zona politică. Este vorba despre mașinile electrice cu range-extender, o tehnologie care nu este nouă dar care nu are foarte mulți adepți în acest moment, situație care însă s-ar putea schimba dacă UE ar lua o decizie în acest sens.
Tehnologia este bazată pe un sistem de propulsie care are la bază o baterie și un motor electric, cu observația că bateria are o capacitate mai mică, comparativ cu mașinile full-electric. Compensează în schimb autonomia redusă cu ajutorul unui generator electric alimentat cu combustibil. În linii mari, este vorba despre o funcționare hibridă, dar diferențele între un PHEV și un vehicul electric cu range-extender (REEV) sunt esențiale: motorul cu combustie nu acționează niciodată roțile, ceea ce reduce simțitor emisiile de CO2, iar rularea și conducerea mașinii se fac exclusiv în regim electric.
GM și Opel au fost primele mărci care au propus această tehnologie, cu mult timp în urmă, dar au renunțat la ea, așa cum a făcut și BMW, care a vândut la un moment dat o motorizare de acest tip pe modelul i3. Astăzi, cei de la BMW spun că nu este o soluție eficientă financiar, dar Nissan, de exemplu, vinde sistemul de propulsie e-Power cu succes, ca propulsie hibridă, bazată pe o motorizare electrică susținută de un motor cu benzină. Șeful Ford, Jim Farley, a declarat că este gata să investească în acest tip de motorizare, dacă va fi acceptată după 2035. „Are o baterie mai mică, dar în procent de 95% merge electric”, a spus Farley în urmă cu două luni, într-o întâlnire cu investitorii.
Și reprezentanții Stellantis au anunțat că, dacă va fi legiferată după 2035, vor produce mașini REEV în Europa, cu ajutorul partenerilor de la Leapmotor.
În China, acolo unde mașinile electrice sunt grupate împreună cu cele PHEV și REEV într-o categorie denumită New Energy Vehicles, mai mulți constructori auto au dezvoltat sisteme cu range extender și se bucură de susținerea statului chinez într-o măsură egală cu celelalte mașini electrificate.
Această a doua categorie nu reprezintă neapărat o salvare a actualelor mașini cu combustie, dar ar putea oferi o soluție pentru industria auto, care să poată produce în continuare motoare termice și în același timp să rezolve una dintre problemele de care se tem cumpărătorii: autonomia mașinilor electrice.
