Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, inaugurat pe 6 iulie 2023, a intrat pentru a patra oară în proces de asfaltare, de această dată constructorul susținând că va folosi o nouă rețetă de mixturi bituminoase, adaptată specificului acestui pod, unic în România.
Circulația a fost deviată, începând de miercuri, 9 octombrie, pe banda 1 de rulare pentru ambele sensuri, în vederea efectuării lucrărilor de reasfaltare, informează Direcția Regională de Drumuri și Poduri Buzău, scrie Agerpres.
"Au început lucrările de asfaltare pe Podul de la Brăila, DN2S, km 4+500 - km 6+600, - sensul Tulcea către Brăila. Devierea traficului rutier de pe Calea 2 pe Calea 1 la km 7+000, cu revenire în Calea 2 la km 3+000. Circulația rutieră se desfășoară în ambele sensuri cu restricție de viteză de 30 km/h. Lucrările de asfaltare vor dura 6 zile iar semnalizarea se realizează cu balize direcționale și lămpi de culoare galbenă intermitentă pe timpul nopții", a transmis Direcția Regională de Drumuri și Poduri Buzău.
Podul suspendat peste Dunăre - cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România, al treilea ca dimensiune din Europa și ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră - a fost inaugurat pe 6 iulie 2023, iar la scurt timp după inaugurare au apărut primele probleme legate de asfalt, care s-a "vălurit".
"De data aceasta, așa cum susține constructorul, este o rețetă asfaltică nouă, care a fost testată într-un laborator din Italia, un laborator european mare. Constructorul spune că această rețetă de asfalt va rezista și nu vom mai avea problemele de până acum, că se va comporta astfel la traficul rutier, inclusiv traficul greu, iar la vară nu vom mai avea deformările pe care le-am avut până acum. Practic, este o rețetă adaptată Podului de la Brăila, pentru că, într-adevăr, Podul de la Brăila este singurul pod de genul acesta din România, este unicat, are niște specificități ale lui. Dacă faci tot podul specific, trebuie să îi faci și asfaltul specific, pentru că se vede că asfaltul standard pus până acum nu a rezistat", a declarat purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Alin Șerbănescu.
Purtătorul de cuvânt al CNAIR a precizat că Podul peste Dunăre va fi reasfaltat în totalitate, după finalizarea lucrărilor pe calea 2 de rulare, traficul de pe calea 1 urmând să se mute aici, pentru ca și calea 1 de rulare să intre în proces de asfaltare.
"Ca timpi tehnologici, patru zile vor așterne primul strat de asfalt pe calea 2 de rulare, adică sensul dinspre Tulcea, spre Brăila, după care vor avea o pauză de trei zile, pentru ca primul strat de asfalt să își atingă clasa. Vrem să se respecte toți timpii tehnologici, ca să nu mai avem după aceea surprize și dezbateri, dacă apar deteriorări. Apoi, încă trei zile vor așterne al doilea strat de asfalt, stratul final. După ce vor finaliza lucrările, vor transfera traficul de pe calea 1, pe care se circulă acum, pe calea 2, și vor începe și acolo lucrările de frezare și, ulterior, de așternere a asfaltului. Aici se va ține cont și de condițiile meteorologice, pentru că vrem ca, la această etapă, toți timpii tehnologici și toate procedurile să fie respectate la virgulă, dacă apar probleme, să știm exact de unde sunt. Să nu ne mai trezim ba că s-a așternut asfaltul pe ploaie, ba că nu știu ce temperatură nu era, să terminăm odată cu toată șarada de pe Podul Brăila, pe care trebuie să se circule fără probleme", a declarat Alin Șerbănescu.
Podul are o lungime de aproximativ 2 kilometri și le oferă șoferilor o alternativă, în afara traversării Dunării cu bacul, pentru a ajunge spre litoral. Deși circulația pe pod a fost deschisă pe 6 iulie 2023, lucrarea nu a fost recepționată de autoritățile române și, potrivit ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, nici nu va fi recepționată, până când constructorul nu va repara toate problemele. Ministrul Sorin Grindeanu declara, pe 7 august, că soluția tehnică folosită deja de trei ori pentru asfaltarea Podului peste Dunăre este una "proastă".
"Soluția tehnică din proiect, pe care au implementat-o cei de la acea companie, nu este una bună, pentru că de vreo trei ori s-a dat jos asfaltul, s-a aplicat aceeași soluție și există în continuare aceleași probleme, deci este clar că este o soluție tehnică proastă", a declarat ministrul Grindeanu, cu ocazia unei vizite de lucru efectuate pe șantierul Autostrăzii A7 Buzău-Focșani.
În martie 2024, rampa de acces spre viaductul care duce spre Podul peste Dunăre prezenta din nou tasări pe malul din Brăila, după ce, în septembrie 2023, CNAIR a mai semnalat o astfel de problemă, iar constructorul WeBuild a luat în calcul pentru stoparea tasării forarea a 40 de stâlpi, potrivit informațiilor furnizate de purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.
"Anul trecut, prin septembrie, a apărut această tasare. La momentul respectiv, le-am transmis o notificare celor de la WeBuild, prin care le-am solicitat să remedieze tasarea. Ei au făcut o lucrare punctuală, ca să nu spun de mântuială, adică au încărcat cu asfalt zona tasată, încercând să o aducă la cotă. Tasarea a continuat și iată că, anul acesta, s-au adăugat încă 10-15 centimetri față de tasarea astupată de ei anul trecut. Ca atare, le-am mai făcut o notificare, în care le-am zis că trebuie să intervină cu o soluție permanentă de stopare a tasării, iar în acest moment soluția identificată de ei este forarea unor stâlpi pe lângă această rampă a viaductului. Deocamdată sunt în faza de experimentare a soluției, după care vor trece la faza de aplicare a soluției definitive. Cred că sunt 40 de piloți, pe care îi vor fora pentru a stopa această tasare. Au termen 3-4 luni pentru a remedia această problemă, iar totul se va face pe banii și pe timpul lor, intră în contract, nu este o lucrare aparte, nu pot avea scuze că întârzie anumite lucrări din contract. Ei trebuie să meargă în paralel și cu finalizarea obiectivelor din contract și cu această neconformitate pe care trebuie să o rezolve", a declarat, în martie 2024, Alin Șerbănescu.
Reprezentantul CNAIR a precizat că tasarea apărută la rampa de acces pe Podul peste Dunăre nu afectează stabilitatea podului, dar creează deservicii în ceea ce privește circulația pe pod, din cauza denivelării apărute, și poate duce la costuri suplimentare în perioada de întreținere a podului.
"În ansamblu - mă refer la tot ce înseamnă pod și drumuri - nu este o situația gravă. Tasarea apărută pe rampa de acces pe pod nu afectează nici corpul podului, nici pilonii, nici tablierul, nici blocurile de ancoraj, este un corp separat, este rampa de acces spre viaductul care duce spre pod. Dar din perspectiva confortului circulației, creează o problemă reală, pentru că nu este normal să vii cu 80-90 km/h și, din cauza denivelării, să zbori doi metri în aer. Nu e normal ca, pe o lucrare nouă, plătită cu bani grei, să-ți apară astfel de probleme. Responsabilitatea este în totalitate a acestui antreprenor, care trebuie să intervină și să remedieze problemele, pentru că, repet, nu vom recepționa acest pod, până când toate componentele lui nu vor fi executate conform contractului și conform normativelor. Am comandat pod nou, trebuie să primim pod nou, nu pod la care se desfac șuruburile, nu pod la care se ondulează asfaltul, nu pod la care se tasează rampele. Deși astfel de neconformități nu prezintă risc iminent și imediat și nu se ajunge la căderea podului, vor crea cheltuieli suplimentare în perioada de întreținere, care va dura 120 de ani", a spus Alin Șerbănescu.
Valoarea inițială a proiectului Podului peste Dunăre a fost de 1,996 miliarde de lei, fără TVA, fonduri externe nerambursabile, iar constructorul Asocierea Astaldi S.P.A. - IHI Infrastructure System Co. Ltd., denumit în prezent WeBuild.
