Documentul stabilește cooperarea dintre cele trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră - Marea Egee și deschide drumul unor investiții majore în infrastructura rutieră, feroviară și fluvială.
Acordul a fost semnat de vicepremierul și ministrul transporturilor din Bulgaria, Grozdan Karadjov, de ministrul alternativ al transporturilor din Grecia, Konstantinos Kyranakis, și de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor din România, Ionuț Cristian Săvoiu.
Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, subliniind că proiectul reprezintă un pas decisiv pentru o conectivitate mai rapidă, mai competitivă și mai rezilientă în sud-estul Europei, arată Digi 24
Un capitol central al documentului se referă la dezvoltarea infrastructurii dintre România și Bulgaria. Acolo unde în prezent există doar două puncte majore de trecere rutieră peste fluviu, planul prevede extinderea capacității prin edificarea a trei noi poduri: un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, unul la Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele.
Construirea acestor poduri este privită de autorități ca o investiție cu relevanță continentală, nu doar bilaterală. Acestea ar urma să reducă blocajele de frontieră și să asigure rute de transport alternative, capabile să susțină atât traficul economic, cât și mobilitatea militară atunci când situația o impune.
Tot în acest sens, liniile de feribot Oriahovo–Bechet, Sviștov–Zimnicea și Silistra–Călărași vor fi modernizate la standarde de utilizare dublă.
Coridoarele sud–nord: de la Atena și Salonic până la București și mai departe
Planul de acțiune atașat memorandumului detaliază trei direcții majore de modernizare a transportului, toate orientate pe axa sud–nord.
Primul traseu vizează conexiunea dintre Atena, Sofia, Vidin și Calafat, extinzându-se spre București și apoi spre Europa Centrală.
Al doilea pleacă din Salonic și Alexandroupolis, traversează Svilengrad și Ruse și ajunge la București, cu prelungire spre Ucraina și Moldova.
Al treilea traseu formează legătura dintre Alexandroupolis, Burgas, Varna și Constanța, conectând direct Marea Egee cu Marea Neagră.
Prin această rețea, porturile din regiune dobândesc perspective de extindere, iar fluxurile comerciale se pot reorganiza astfel încât să nu mai depindă de rute unice. Coridorul ar putea deveni în anii următori una dintre arterele logistice principale ale Europei.
Bulgaria, Grecia și România au anunțat că intenționează să utilizeze la maximum finanțările disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, iar proiectele vor fi extinse și în cadrul viitorului buget multianual 2028–2034.
Autoritățile vor lua în calcul parteneriate public–privat pentru a grăbi implementarea și pentru a evita fragmentarea investițiilor, astfel încât fiecare proiect să producă efect vizibil în economie.
