Înmatriculările de autoturisme din Europa au suferit un impact major în lunile iulie și august, din cauza accentuării crizei de semiconductori și componente electronice. Chiar dacă piața își revenise în prima jumătate de an, după pandemie, în ultimele două luni de vară declinul a fost de aproape un sfert comparativ cu perioada similară din 2020.
România este una dintre țările UE care a reușit să evite impactul sever al crizei de cipuri, așa cum este cunoscută lipsa de componente electronice de pe piață. Motivul este generat în primul rând de decalajul pe care românii îl au la dispoziție pentru înmatriculare, dar și de susținerea achizițiilor cu programul Rabla, care a început în al doilea trimestru al anului și care va conduce la înmatriculări crescute timp de mai multe luni, în funcție de livrările mărcilor.
Potrivit datelor ACEA, piața auto din România a crescut cu 19,6% în luna iulie (15.493 unități), pe o piață europeană care a scăzut cu 23,2%, acesta fiind și momentul în care volumul de autoturisme înmatriculate la noi în 2021 l-a egalat pe cel din 2020.
În luna august, România a crescut și mai mult, pentru simplul motiv că s-au împlinit cele 90 de zile termen de înmatriculare pentru cele mai multe dintre mașinile cumpărate prin Programul Rabla. Astfel, cu 44,6% creștere comparativ cu august 2020, România a fost unul dintre cele numai cinci state UE care au înregistrat creștere, fiind în același timp piața cu cel mai mare avans din uniune, cu un volum total de 16.129 autoturisme înmatriculate, pe o piață europeană care a scăzut cu 19,1% față de luna similară din 2020.
În consecință, România a reușit să treacă, după opt luni de la începutul anului, pe creștere, cu un total de 78.791 autoturisme, cu aproape 7 procente mai multe decât anul trecut, respectiv, cu circa 5.000 de unități în plus. Deocamdată, creșterea nu a egalat-o pe cea din UE, care rămâne la un nivel de 11,2% peste înmatriculările din 2020, dar sub nivelul din 2019. Mai exact, cu un an înainte de pandemie, după opt luni, în UE se înmatriculau peste 9 milioane de autoturisme, cu aproape 25% mai multe decât au fost înregistrate în acest an. Același lucru este valabil și pentru România: în august 2019, volumul înregistrat era de peste 23.000 de autoturisme, iar după opt luni piața însuma 118.003 unități, cu peste 33% mai multe ca în acest an.
În total, UE are până acum (ianuarie – august) o creștere de 11,2%, cu un volum de 6,8 milioane de autoturisme înmatriculate (6,1 milioane în 2020). Cu tot cu piețele EFTA și UK, volumul a atins un nivel de 8,1 milioane autoturisme, cu 12,7% peste cel de anul trecut, dar sub cel din 2019 cu 24% (10,8 milioane în 2019).
Dacia, creștere, dar sub nivelul pieței UE
În ceea ce privește producătorii și mărcile de autoturisme, situația este similară cu cea a piețelor. Dacia este unul dintre constructorii auto puternic afectați de criză, având o scădere de 17,2% în iulie (36.567 unități înmatriculate) și una ceva mai mică, de -7,6% (29.948 unități), în august. Faptul că unii dintre concurenții săi au înregistrat scăderi mult mai mari, a făcut ca Dacia să-și recupereze parțial din cota de piață pierdută în prima jumătate a acestui an, astfel că a ajuns la 4,8% în august. Vestea bună este că, la finalul celor opt luni, Dacia are o creștere de 6,8 procente, cu 248.327 unități înmatriculate, cu circa 15.000 mai multe decât anul trecut, dar cu 16.000 sub nivelul din 2019. În consecință, după opt luni, Dacia încă se află sub nivelul din 2020, din punct de vedere al cotei de piață: 3,6% față de 3,8% anul trecut. Să ne amintim că, în august 2019, Dacia atingea un vârf de 5,3% din piața de autoturisme europeană, iar după opt luni, în acel an, cota mărcii românești era de 4,3%.
Marile grupuri auto au fost afectate diferit de criză, astfel că VW Group a are -20,9% în iulie și -15,9% în august, dar păstrează o creștere de 12,7% după opt luni; Stellantis, cu -24,3% în iulie și -29,7 în august, se menține pe creștere, cu 14,4%, după cele opt luni, în timp ce Renault Group, cu o pierdere majoră, -39,5%, în iulie, și -20,6% în august și a trecut pe minus, după opt luni, cu -1,9%.
Pe ansamblul pieței europene, situația s-a agravat în special din cauza celor patru mari piețe, între care Franța a înregistrat cea mai mare scădere, -35,3%, urmată de Spania, -28,9%, Germania, -24,9%, și Italia, -19,2%, date pentru iulie, situație care a continuat și în august, chiar dacă cu procente diferite: Spania (-28.9%), Italia (-27.3%), Germania (-23.0%) și Franța (-15.0%).
