Turkish Airlines ar putea anunța noi destinații pe lângă cele pe care le are deja din București, Cluj-Napoca și Constanța. Compania turcă urmărește să-și majoreze de 1,6 ori la 52 de miliarde de dolari veniturile în următorul deceniu și consideră piața românească una importantă. Totodată, Turcia vrea să aducă mai mulți turiști străini în țară, mai ales în zonele mai puțin umblate, unde au fost investiți bani în ultimii ani în infrastructură și restaurări.
Compania se așteaptă la o creștere la jumătate a traficului aerian, la nivel mondial, în următorul deceniu și la o dublare până în 2033, dar își propune și să crească peste piață.
“Ne uităm și la alte aeroporturi din România, așa că este posibil să anunțăm noi destinații“, spune Sedat Orman, vicepreședintele responsabil cu vânzările în Europa de Est al Turkish Airlines.
Compania turcă operează în prezent trei zboruri pe zi pe aeroportul Otopeni, din care două cu aeronave wide-body - fiind singura companie care face acest lucru pe aeroporturile românești -, are șapte zboruri pe săptămână la Cluj-Napoca și patru zboruri pe săptămână la Constanța. Turkish a transportat din și în România peste 300.000 de pasageri în acest an. Estimările curente arată că se va ajunge la 350.000 de pasageri transportați.
Rata de ocupare a aeronavelor operate de compania turcă în România este de peste 80%.
„România este o piață foarte importantă pentru noi”, adaugă oficialul Turkish Airlines.
În total, în 2023, compania se așteaptă la un număr de 85 milioane de pasageri, care să confirme rata de creștere a companiei de 2,3 ori mai ridicată decât cea medie a concurenților din industria aviatică.
Principalele destinații ale pasagerilor care se îmbarcă în aeronavele Turkish Airlines în București sunt cele exotice, precum Dubai sau Maldive, dar și Statele Unite ale Americii, precizează oficialii firmei.
Compania turcă ocupă locul al doilea în funcție de numărul de destinații deservite, zburând în 129 de țări către 340 de orașe și 345 de destinații (în câteva orașe orașe având zboruri pe mai multe aeroporturi, precum este cazul Londrei) și primul loc în ceea ce privește destinațiile internaționale.
În 2003, Turkish avea 64 de avioane și a ajuns la circa 440 de aeronave în acest an, având a 8-a cea mai mare flotă aeriană din lume. Compania vrea să păstreze un ritm ridicat de creștere a aeronavelor disponibile și are în plan o majorare la peste 800 până în 2033.
Întârzierile din ultimii ani la livrarea avioanelor de către marii producători globali nu pun în pericol ținta de creștere a flotei – aeronavele pot fi achiziționate și din piață, de la terți, potrivit vicepreședintelui Orman.
Aeroportul Otopeni nu este un factor de limitare în ceea ce privește extinderea afacerilor în România, mai spune Sedat Orman, care adaugă și că Turkish pregătește diferite proiecte împreună cu compania care administrează aeroporturile bucureștene.
Recent, Turkish a lansat un parteneriat cu parcul de educație Destiny Park din Băneasa, unde a instalat un simulator de zbor pentru copii.
Turkish Airlines este activă din 1993 în România, unde are proprii angajați, ca de altfel în toate cele 129 de state în care operează, chiar și Nepal.
“Avantajul faptului că avem proprii angajați și că nu operăm prin companii terțe este reprezentat, pe de o parte, de contactul direct cu autoritățile, dar și cunoașterea în detaliu a nevoilor și preferințelor clienților”, susține Sedat Orman.
Numai Turkish Airlines are peste 32.000 angajați, numărul total de angajați ai grupului turc, din care mai fac parte companii precum AJet (Anadolu Jet - varianta budget traveller), fiind de 83.000.
AJet operează atât în Turcia, cât și în destinații din Europa, Orientul Mijlociu sau Asia Centrală, însă nu și în România.
Directorul Turkish Airlines nu a exclus însă ca, în viitor, AJet să devină activă și pe piața din România.
Piloții Turkish Airlines, dar și cei ai altor companii, sunt instruiți la centrul de training al companiei din Istanbul, care deține peste 20 de simulatoare de zbor.
Toate zborurile internaționale ale Turkish Airlines au ca destinație sau punct de pornire Turcia, compania beneficiind și de facilitățile noului aeroport construit la Istanbul.
Astfel, pentru clienții business care aleg zboruri mai lungi cu escală mai mare la Istanbul, Turkish Airlines le poate asigura acestora cazare gratis în interiorul aeroportului. În plus, clienții companiei care fac escală la Istanbul pot beneficia și de un tur al orașului, cu o masă la unul din restaurantele din vechia capitală imperială.
Turkish își propune să ajungă la venituri anuale de 52 de miliarde de dolari în următorul deceniu, față de 20 de miliarde de dolari în acest an.
Turcia vrea mai mulți turiști în Est
Turismul este cea mai importantă sursă de venituri pentru echilibrarea balanței de cont curent a Turciei, care în primele 9 luni din acest an a fost pe un deficit de 40,8 miliarde de dolari. Din turism au intrat în țară, net, 32 de miliarde de dolari. Intrările de valută sunt esențiale pentru stabilizarea lirei turcești, care în ultimul an a scăzut cu 36% în valoare față de leu, de la 25 lire/100 de lei la 16 lire (acum 6 ani erau la paritate), totul pe fondul unei inflații foarte ridicate, de 62% pe an.
Transporturile reprezintă a doua mare sursă de venituri din rândul serviciilor, cu intrări de credit de 26 de miliarde de dolari la 9 luni și un nivel net de 12,2 miliarde de dolari.
Poziția Istanbulului la întâlnirea dintre Europa și Asia face ca 40% din traficul aerian internațional să poată fi acoperit printr-un zbor de 4 ore. Turcii vor ca o parte consistentă a traficului turistic să se oprească în Turcia și mai ales vor să aducă mai mulți turiști străini în țară și către alte destinații, față de foarte-popularele Istanbul și Antalia.
În ultimii ani, statul turc a investit în infrastructura către estul țării și a finalizat mai multe autostrăzi și tuneluri, care asigură mai rapid accesul în zonă.
Un oraș pe care ministerul de resort îl promovează este Trabzonul (fosta capitală a Imperiului Trapezuntului dintre 1204 și 1461). Trabzonul se află în nord-estul țării, la malul Mării Negre, la circa 1.000 de kilometri pe șosea de Istanbul (circa 12 ore cu mașina și 1 oră și 50 de minute cu avionul), spre granița cu Georgia. Orașul are, în zona metropolitană, circa 800.000 de locuitori și o creștere rapidă, cu clădiri care au umplut colinele abrupte și văile dinspre mare.
Trabzonul este promovat mai ales pentru turismul cultural și culinar.
În zonă, a fost restaurată recent și redeschisă pentru vizitare Mănăstirea Sumela (de secol VIII), cățărată pe munte la 1.300 de metri altitudine, dar accesibilă pe șosea și la pas, cu picturi exterioare ce amintesc de cele de la mănăstirile din Bucovina.
Chiar în oraș a fost restaurată în ultimii ani biserica Sfânta Sofia, construită în stil bizantin de Manuel I Comnenul în secolul XIII, cu fresce spectaculoase la interior – monumentul poate fi vizitat în întregime în afara orelor de rugăciune, fiind convertit din muzeu în moschee în urmă cu 10 ani. Anul trecut a fost restaurată și mica biserică de secol VIII Sf. Ana și au fost scoase la vedere frescele vechi.
De asemenea, se mai păstrează în oraș o parte din vechile ziduri și vechea cetate bizantină, dar și Mănăstirea Kizlar, construită în secolul al XIV-lea și restaurată în 2021. Alte foste mănăstiri, unele dintre ele recent restaurate, pot fi vizitate în apropierea orașului.
În oraș există mai multe muzee, inclusiv un muzeu al Drumului Mătăsii, care trecea prin Trapezunt.
În regiunea Trabzon mai sunt numeroase parcuri naturale, ce acoperă platouri și piscuri de peste 3.000 de metri altitudine, precum și râuri și lacuri de munte, precum Lacul Uzungol, aflat la 100 de km de oraș spre sud.
Între mâncărurile specifice regiunii, dintre care unele au indicația geografică protejată, se remarcă chiftelele de Akçaabat, lipia de Surmene (un fel de pizza cu carne tocată și brânză), kuymak-ul (mămăligă cu unt și brânză de Trabzon care se întinde), sarmalele în frunze Kale (care mai e numită și varză neagră), murături coapte sau kaygana (un soi de omletă cu făină și pătrunjel, prăjită în ulei).
Prețurile la mâncare în restaurante sunt sub cele din Istanbul și mai ales cele din București sau din alte stațiuni și orașe turistice românești. Doar băuturile alcoolice sunt mai scumpe (inclusiv de la magazin), ca urmare a unei supra-taxe introduse de guvern anul trecut. În unele restaurante nu se servește alcool, Trabzon fiind una dintre regiunile mai conservatoare ale țării.
O cursă dus-întors pentru începutul primăverii cu Turkish între București și Istanbul costă circa 700-735 de lei și durează aproximativ o oră și un sfert sau o oră și jumătate, în funcție de zbor. De la București mai operează zboruri regulate către Istanbul doar Tarom și compania low-cost turcă Pegasus.
Turkish operează șase curse directe între Istanbul și Trabzon zilnic. O călătorie dus-întors costă circa 400 de lei de persoană la clasa economic.
