Criză în benzinării. Poate fi evitată penuria prin eliberarea rezervelor strategice?

România are o rezervă strategică, la prima vedere liniștitoare, de 2 milioane tone țiței și produse petroliere, și una comercială, aparținând companiilor de 394 mii tone, care, teoretic ar trebui să acopere consumul intern pe o perioadă mai mare 90 de zile, la care s-ar adăuga și carburanții prelucrați din țițeiul produs intern, ceea ce ar sugera că piața internă ar putea fi alimentată pentru mai multe luni și fără importul de petrol kazah, dacă era cazul.

Între timp, după ce pe 23 iulie a oprit exportul de petrol, Caspian Pipeline Consortium (CPC) a reluat acceptarea petrolului de la companiile producătoare și operațiunile de încărcare a țițeiului prin terminalul maritim din portul rusesc Novorossiysk.

Numai că realitatea este alta. În primul rând, România este și în condiții normale importator net de motorină, ceea ce face ca diesel-ul să fie mult mai sensibil la evoluțiile pieței.

CITEȘTE ȘI FOTO SMS-uri momeală trimise în România în legătură cu taxe de parcare false

Potrivit unui studiu al Asociației Energia Inteligentă (AEI), în eventualitatea în care alimentarea cu țiței kazah nu era reluată în următoarele 6 luni, rezervele comerciale mobilizabile de motorină (deținute de companii) s-ar consuma în 40 de zile.

Din acel moment, diferența dintre ofertă și consum trebuia acoperită aproape exclusiv prin rezerva strategică și prin motorina obținută din rafinarea țițeiului disponibil sau prin reducerea fluxurilor de tranzit către alte țări și direcționarea motorinei către România.

Evoluția prețului motorinei în stațiile din capitală

Astfel, potrivit simulării AEI, penuria în benzinării nu apare neapărat atunci când ultima tonă de rezervă este consumată. Ea poate apărea mai devreme, atunci când debitul zilnic de extracție din depozite, rafinare, transport și distribuție devine mai mic decât cererea zilnică.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Intervenție în premieră în benzinării cu o acciză dinamică. Este luată în calcul și introducerea unei taxe de solidaritate

În ipotezele severe ale studiului, primele deficite locale erau calculate să apară în jurul începutului lunii decembrie, iar rezerva operațională de motorină s-ar apropia de epuizare în ianuarie 2027. Nord-Estul, Vestul și Nord-Vestul ar fi mai expuse, din cauza distanței față de rafinării și terminale, a capacităților regionale de stocare și a congestiilor de pe calea ferată. Bucureștiul și infrastructurile critice ar fi, aproape sigur, alimentate cu prioritate.

Evoluția prețului benzinei în stațiile din capitală

Motivul: Din cele 2,038 milioane de tone de stocuri de urgență, circa 1,081 milioane de tone, adică 53%, erau reprezentate de țiței și materii prime pentru rafinării. Restul de 957.000 de tone erau produse petroliere finite și semifinite.

În această a doua categorie se găseau aproximativ 511.000 de tone de motorină, 279.000 de tone de păcură, 158.000 de tone de benzină și doar 9.000 de tone de kerosen de aviație.

CITEȘTE ȘI REACȚIE virulentă a Rusiei față de România după ce un membru al ambasadei a fost declarat inacceptabil: Nu va rămâne fără răspuns. Rusia nu a trimis și nu trimite niciodată vehicule aeriene de luptă fără pilot împotriva unor ținte de pe teritoriul românes

Cu alte cuvinte, România nu are două milioane de tone de carburanți gata să fie trimiși în benzinării. Are un amestec de țiței, motorină, benzină, păcură și alte produse, fiecare cu o utilitate diferită și cu un timp diferit de mobilizare.

„Mai există o diferență esențială, întreaga rezervă este fizică din punct de vedere juridic, dar nu se află integral în România. Potrivit explicațiilor publice oferite de Ministerul Energiei în martie 2026, stocurile aflate efectiv în țară ar acoperi aproximativ 45 de zile, iar alte aproximativ 45 de zile sunt constituite, prin delegare, în alte state ale Uniunii Europene. Aceste stocuri externe nu sunt fictive. Dar nici nu sunt motorină aflată într-un depozit de lângă București.

Ele trebuie eliberate, nominalizate, încărcate, transportate, descărcate și distribuite. Dacă sunt sub formă de țiței, trebuie apoi rafinate. Într-o criză europeană simultană, navele, porturile, asigurările, căile ferate și autocisternele pot deveni resurse mai rare decât petrolul însuși”, susține președintele asociației, Dumitru Chisăliță.

Țițeiul aflat în România are nevoie, în mod realist, de șapte până la 15 zile pentru a fi transportat, rafinat, certificat și distribuit. Dacă o rafinărie și-a redus sarcina ori a fost oprită, intervalul poate ajunge la 15–25 de zile.

CITEȘTE ȘI Vrancart, cu fondatorii Dedeman în acționariat, vrea să taie drastic din banii membrilor CA

Pentru produsele finite păstrate în străinătate, termenul realist este de 10–20 de zile într-un caz favorabil și de 20–35 de zile într-o piață tensionată. Pentru țițeiul aflat peste graniță, aducerea, rafinarea și distribuirea pot necesita între 20 și 40 de zile.

Așadar, stocurile externe trebuie mobilizate înainte ca depozitele interne să se apropie de limită. Dacă decizia este luată abia când apar primele goluri în aprovizionare, rezerva poate exista juridic, dar poate ajunge prea târziu economic.

În simularea AEI, benzina nu intră într-o penurie națională în cele șase luni analizate. Consumul este mai mic decât cel al motorinei, iar oferta rămasă, împreună cu stocurile și producția din rafinării, poate acoperi necesarul. Aceasta este tocmai dovada că exprimarea rezervei într-o singură cifră este înșelătoare. România poate avea benzină suficientă pentru autoturisme, dar motorină insuficientă pentru camioanele care aduc alimentele în magazine.

Kerosenul reprezintă o altă vulnerabilitate. Stocul direct este redus, iar siguranța aprovizionării depinde în mare măsură de funcționarea rafinăriilor. În scenariul de bază nu apare o penurie națională de combustibil de aviație, însă oprirea uneia dintre marile rafinării ar putea schimba rapid situația. Aeroporturile regionale, precum Iași și Timișoara, ar fi probabil afectate înaintea Aeroportului Henri Coandă, care ar beneficia de prioritate logistică.