Adoptarea inițiativelor legislative care vizează titlurile executorii ale contractelor de credit, plafonarea dobânzilor la credite și răscumpărarea creanțelor la jumătate din prețul de vânzare ar duce și la creșterea costurilor pentru clienții băncilor, dar și la reducerea accesului la finanțare, atenționează șefii băncilor, la Profit Financial Forum.
Conferința a fost transmisă în direct la Profit TV și a putut fi văzută și AICI.
Cele trei inițiative legislative se află în dezbatere în Parlament, deși n-au mai fost puse pe ordinea de zi în comisiile de specialitate, iar două dintre ele au primit în luna august avizul pozitiv al Guvernului. Anii trecuți, bancherii au fost speriați de alte două proiecte ale parlamentarului Daniel Zamfir, unul cu privire la darea în plată a imobilelor pentru stingerea creditelor, altul cu privire la conversia creditelor în franci elvețieni la cursul de la data acordării – primul fiind amendat de Curtea Constituțională, iar al doilea eliminat.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
“Am pierdut ani importanți, timp foarte important, dezbătând inițiative legislative. Poate n-ar fi târziu să stabilim o pauză, să discutăm, altfel vom continua 1-2 ani și sunt foarte multe crize mici lângă noi, România arată bine, am putea folosi această oportunitate”, spune Omer Tetik, director executiv al Băncii Transilvania.
Creșterea reglementării a venit firesc după criză, explică Sergiu Oprescu, președintele Alpha Bank și președinte al Asociației Române a Băncilor.
“Există o nevoie de reglementare care a apărut după criză (…) Problema de fond e că am avut acea defragmentare a încrederii”, arată acesta.
“Avem nevoie de reglementare pentru a asigura stabilitatea financiară, o competiție sănătoasă, pentru a evita fraudele, dar vedem și reglementare care adaugă o povară, costuri adiționale pentru clienți, fără niciun fel de beneficiu aparent”, explică și Francois Bloch, directorul general al BRD Societe Generale.
A apărut o reglementare directă, care a avut ca scop creșterea siguranței băncilor și a stabilității financiare, prin cerințe mai mari de capital și lichiditate, dar și o “reglementare imprevizibilă”. Aceasta “nu adresează nevoia de siguranță, de restabilire a încrederii, ci abordori populiste, de oportunitate, care pot să aibă un efect de runda a doua. Cui folosesc și ce problemă adresează”, adaugă Sergiu Oprescu.
Proiectul de lege care propune plafonarea dobânzilor în funcție de un multiplicator al dobânzii cheie nu are nimic în comun cu alte reglementări ce vizează limitarea dobânzilor, prezente în jumătate din țările UE, arată Oprescu, pentru că în nicio țară nu este legată de o referință din afara pieței, cum este dobânda de referință, ci din interiorul pieței. “Vrei să impui un fel de mercurial din exterior, nu ca o expresie a cererii și ofertei din piață”, adaugă Oprescu.
“E ușor să intrăm în niște discuții, dacă e bine sau nu, dobânda poate să fie legată de a sau b. Lipsește discuția reală. Lipsește un studiu de impact care să descrie care e problema”, spune Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank.
Unul dintre proiectele inițiat de senatorul Daniel Zamfir vizează eliminarea caracterului de titlu executoriu aferent creditelor, ceea ce înseamnă că în situațiile în care apar restanțe de peste 90 de zile, băncile vor fi nevoite să cheme în instanță clienții pentru a începe executarea silită. Acest lucru presupune prelungirea procesului de executare, iar băncile vor recupera mai puțin, spune Oprescu. “Acest lucru înseamnă costuri mai mari pentru consumatori. Toate aceste reglementări au impact asupra costului”, consideră Oprescu.
Atunci când reglementările vizează toată piața, băncile nu au altă soluție decât să transmită costul mai departe, spune van Groningen.
“Este un cost sistemic și nu băncile plătsc pentru asta. Dacă e un cost sistemic, va fi dat mai departe către clienți - consumatori și firme din România”, adaugă van Groningen.
Șeful Raiffeisen Bank consideră că inițiativele legislative nu sunt acoperite cu studii de impact și că multe dintre acestea servesc o mică parte din populație, fiind de factură populistă.
Inclusiv dinspre Guvern există proiecte prin care s-ar putea impune noi costuri băncilor. Unul dintre acestea implementează noile prevederi europene privind combaterea evaziunii fiscale, inclusiv prin prețuri de transfer, dar într-o manieră foarte strictă, care nu mai permite deducerea costului cu dobânzile decât la un nivel de până la 200.000 de euro.
“Limitarea e mai strictă decât cea propusă. Nu înțeleg de ce. Știm că unii foloseau legislația anterioară pentru a evita plata taxelor. Dar din nefericire noua legislație se aplică tuturor, chiar și afacerilor legitime. Sper că vom avea o aliniere mai bună a legislației, dar și că problema evaziunii va fi rezolvată, pentru că nu putem trăi într-o societate în care unii nu-și plătesc taxele. Există un cost mai mare pentru bănci, care va fi transmis clienților”, explică Francois Bloch.
Prezent la dezbatere, Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, a dat asigurări că plafonul deductibil va fi majorat la 1 milion de euro sau 30% din EBITDA.
