'Vor fi între 240 și 260, 270 (de km - n. r.), dar noi țintim undeva la 250 de kilometri de autostradă și drum expres pentru dare în trafic. În principal va fi autostrada Moldovei, 124 de kilometri. Deja pe primele două tronsoane, de la Adjud spre Bacău, avem undeva 70% din aceste tronsoane la nivel de asfalt, de strat de uzură.
Ne-a încurcat puțin această iarnă, care chiar a fost o iarnă în adevăratul sens al cuvântului, dar toate șantierele au fost deschise. S-a lucrat mai mult pe partea de structuri, nu pe partea de terasamente, dar putem să recuperăm rapid și să rămânem în graficul pe care ni l-am stabilit. A7 va fi finalizată până la Pașcani, succesiv. Ultimul lot va fi cel cu nodul turbion undeva spre sfârșitul anului', a afirmat Ionel Scrioșteanu.
De asemenea, în 2026, se va finaliza autostrada A0, centura Capitalei.
'Vizăm să închidem autostrada Bucureștiului A0, loturile 3 și 4 și lotul 1 (segmentul Nord - n. r.). În toate cele trei șantiere se lucrează destul de bine de la începutul anului.
Mai avem de finalizat pe zona Transilvaniei din acele porțiuni de autostradă pe care le avem lucru, în total spuneam undeva la 250 km, plus acel sector de 10 km pe care îl avem la nivel de drum expres, care va fi de altfel singurul drum expres pe care îl vom da în trafic anul acesta între Galați și Brăila.
Referitor la Podul de la Brăila, s-a circulat permanent pe acest pod și cred că am trecut de 5 milioane de mașini care l-au tranzitat de la momentul deschiderii traficului. Într-adevăr, au fost niște expertize suplimentare realizate la nivelul podului pentru zona de asfalt. Urmează să se aplice noi măsuri de remediere acolo unde mai apar deficiențe', a menționat acesta.
Pe programul SAFE, România va construi primii 5,5 km de autostradă în Republica Moldova, parte a ultimului lot din autostrada Unirii (A8), dar și 14 km în Ucraina, parte din Drumul Expres Suceava - Siret.
'Pe programul SAFE avem cele două tronsoane din A7 și din A8. Pe de o parte de la Pașcani pe A8 Iași - Ungheni și vom construi primii 5,5 km de autostradă în Republica Moldova, parte a ultimului lot din această autostradă A8, iar pe de altă parte A7, de la Pașcani la Suceava până la Siret, Pașcani-Suceava la nivel de autostradă, Suceava-Siret la nivel de drum expres.
La fel, trecem granița și spre Cernăuți și primii 14 km de drum național din Ucraina vor fi reabilitați și lărgiți de la două la patru benzi în așa fel încât la momentul în care se dă în trafic această autostradă și drum expres până la vama de la Siret să nu se creeze pâlnie în punctul vamal, ci să aibă o fluiditate și spre Cernăuți, astfel încât să avem o funcționare a punctului vamal existent, pentru că vom păstra punctul vamal existent. Și acolo avem un proiect de modernizare între România și Ucraina, în așa fel încât să avem un flux de trafic foarte bun și pe acea zonă', a explicat oficialul MTI.
Potrivit lui Scrioșteanu, până la sfârșitul lunii martie vor fi cunoscuți câștigătorii licitațiilor aferente celor trei loturi care compun Drumul Expres Suceava - Siret, care va avea atât rol civil, cât și militar, și va asigura conexiunea infrastructurii rutiere din România cu infrastructura rutieră din Ucraina.
'Tronsonul de 14 km face parte din ultimul lot (lotul 3 - n. r.) pe care îl avem în licitație, parte din Drumul Expres Suceava - Siret. S-au depus și aici ofertele (opt oferte - n. r.). Suntem în plină procedură de licitație. Noi estimăm că licitațiile pe care le-am demarat în decembrie-ianuarie, care sunt licitații într-un regim foarte accelerat, vor avea desemnați câștigătorii fiecare lot în parte, desemnați până la sfârșitul lunii martie, maximum început de aprilie, în așa fel încât să avem o perioadă de aproximativ 30 de zile pentru eventuale contestații, iar la începutul lunii mai să semnăm toate contractele pe loturile aferente pe programului SAFE', a explicat Ionel Scrioșteanu.
Ministerul țintește anul acesta în jur de 250 de kilometri de autostradă și drum expres care să fie dați în trafic.
Tototdată, alți 800 de kilometri sunt în lucru în toate zonele României.
'1.418 km de autostradă și drum expres am închis anul trecut, luna decembrie. Anul acesta țintim în jur de 250 de km de autostradă și drum expres pe care vrem să-i dăm în trafic, încă 800 km de autostradă și drum expres avem în lucru și șantiere în toate zonele României. Construim poduri, construim primul pod peste Prut din ultimii 60 de ani. Chiar vineri am fost cu domnul primar de la Ungheni în vizită pe șantier și acesta merge foarte bine, am trecut de 30% grad de execuție și a început montarea tablierului metalic, un mesaj pentru frații de peste Prut că România se ține de cuvânt și va lega Republica Moldova, la nivel de infrastructură, de țară și de Uniunea Europeană', a afirmat Scrioșteanu, potrivit Agerpres.
Secretarul de stat a atras atenția că, față de acum 10-15 ani, autostrăzile construite în România nu mai aduc 'la pachet' dezvoltare, fiind nevoie de o creștere a intermodalității între structurile de transport, dar și de proiecte care să stimuleze producția din România.
'Autostrăzile construite în România, față de perioada de acum 10 - 15 ani, nu mai aduc obligatoriu, la pachet, cum se spune, dezvoltare, și fac un apel către toți cei care pot să sprijine dezvoltarea zonelor prin care construim autostrăzi: veniți cu propuneri de zone economice noi pe care să le legăm de aceste infrastructuri! Veniți cu propuneri de intermodalitate acolo unde credeți că se pot dezvolta zone intermodale între feroviar și rutier, pentru că avem nevoie de o creștere a intermodalității între structurile de transport, și veniți cu propuneri care să stimuleze producția în România!', a transmis acesta.
În opinia sa, România se află la un moment de răscruce economică și doar o eventuală participare a sa la reconstrucția Ucrainei ca hub logistic sau ca zonă de tranzit, când se va termina războiul, nu va fi de ajuns.
'România se află la un moment de răscruce economică, răscruce care sperăm să se suprapună peste sfârșitul războiului din Ucraina, care va crea o oportunitate foarte mare pentru dezvoltarea capacităților de producție în România. România poate participa la reconstrucția Ucrainei ca hub logistic, ca zonă de tranzit - și e foarte bine să reușească -, dar nu va fi de ajuns. România trebuie să participe direct la reconstrucția Ucrainei prin dezvoltarea unor parteneriate cu Ucraina și cu țările care vor participa la reconstrucția Ucrainei, dar nici aceasta nu va fi de ajuns. Cel mai important element pentru viitorul dezvoltării României trebuie să fie ținta unei piețe din viitorul dezvoltării Ucrainei, o piață pe care România să o folosească să-și reechilibreze balanța comercială. Dezvoltarea capacităților de producție la nivel municipal, regional, sprijinite prin parcuri industriale, prin parcuri logistice sau noduri intermodale, trebuie să fie ținta complementară a infrastructurii pe care o construim', a subliniat Ionel Scrioșteanu.
