Contractele futures pentru grâu au încheiat vineri în creștere cu 3,1%, la 784 de cenți pe bușel, după ce au atins 790,25 cenți, cel mai ridicat nivel din februarie 2023. În această săptămână, grâul s-a scumpit cu 12,1%, cea mai mare creștere săptămânală din martie 2022, iar de la începutul anului avansul depășește 54%.
Porumbul a închis la 536,5 cenți pe bușel, în creștere cu 0,6%, după ce a atins cel mai ridicat nivel din iulie 2023. Prețul a avansat cu 5,5% în această săptămână și cu 15,6% în august, fiind pe cale să înregistreze cea mai bună lună din aprilie 2021, relatează News.ro.
Oferta de porumb din SUA, sub semnul întrebării
Departamentul american al Agriculturii a redus estimarea privind randamentul culturii de porumb cu 2,3 bușeli pe acru, la 180,7, mai mult decât anticipau traderii. Căldura extremă din iulie, ploile abundente și apariția unor boli fungice au deteriorat suplimentar perspectivele recoltei.
Presiunile sunt amplificate de seceta și temperaturile ridicate din Europa, de cererea puternică pentru export și de restrângerea livrărilor din Ucraina.
Grâul, afectat de perturbarea exporturilor din Marea Neagră
În cazul grâului, principalul factor este deteriorarea fluxurilor comerciale din regiunea Mării Negre. Rusia și Ucraina asigură împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu, iar intensificarea conflictului a crescut temerile privind disponibilitatea cerealelor.
Atacurile din Marea Azov și asupra infrastructurii rusești pentru exportul cerealelor, precum și loviturile asupra navelor din regiunea Mării Negre au afectat transporturile și au făcut mai dificilă inclusiv obținerea asigurărilor pentru nave.
Vremea nefavorabilă amplifică problemele: valul sever de căldură ar fi redus producția europeană de grâu cu aproximativ 8-10 milioane de tone, iar seceta a afectat și culturile din Texas, Oklahoma și Kansas.
Atingerea maximelor multianuale atrage acum și cumpărări din partea traderilor care urmăresc tendințele pieței, adăugând un nou impuls creșterii prețurilor.
În acest context, deși cu cea mai severă vară agricolă a Europei din ultimii ani, România se află în cea mai bună poziție relativă pe piața de cereale din ultimul deceniu: cu apă în sol acolo unde contează cel mai mult, cu o recoltă de cereale peste medie și cu marfă de vândut într-un moment în care jumătate din continent are nevoie să cumpere.
La porumb, consensul e clar și favorabil: estimarea de piață indică aproximativ 8,2 milioane de tone, față de o estimare oficială de 7,75 milioane pentru 2025 - iar România devine, în acest context, una dintre puținele vești bune pentru piața europeană a porumbului, într-un an în care vestul continentului își declară cultura compromisă.
La grâu, însă, cifrele care circulă public sunt contradictorii și merită tratate cu prudență. Estimarea de 13,3-14 milioane de tone provine din analize de piață și coincide suspect de bine cu nivelul-record raportat pentru anul agricol anterior, în timp ce Comisia Europeană estima în mai o producție de grâu moale de 11,06 milioane de tone pentru 2026 - sub recordul din 2025, dar cu peste 14% peste media ultimilor cinci ani.
Diferența dintre cele două cifre depășește 2 milioane de tone; până la datele oficiale de recoltare, formularea corectă este ”una dintre cele mai bune recolte din ultimii ani", nu un record.
