Asociațiile reprezentative românești din sectorul apicol au solicitat introducerea obligatorie pe etichetă a procentelor care compun mierea obținută prin amestec și care este vândută în acest mod, dar Ministerul Agriculturii, care pregătise un ordin de ministru în acest scop, a renunțat să promoveze modificarea regulilor de etichetare după ce Comisia Europeană nu a fost de acord.
De ce este important: Normele în vigoare, datând din 2003, prevăd că, pentru mierea importată, țara sau țările de origine de unde s-a recoltat mierea sunt indicate pe etichetă. În cazul în care mierea provine din mai multe state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe, mențiunea respectivă se poate înlocui cu una dintre următoarele mențiuni: "amestec de miere provenită din CE"; "amestec de miere provenită din spațiul extracomunitar"; "amestec de miere provenită din CE și spațiul extracomunitar".
Mai este important: Mai multe state europene, precum Slovenia, au exercitat presiuni asupra Uniunii Europene pentru a solicita indicarea mai clară a țării de origine la etichetarea mierii, dar fără rezultate până în prezent. Mai mult, un scandal cu implicații financiare s-a declanșat în Spania după ce o asociație a fermierilor a descoperit că o parte din mierea românească importată de magazinele spaniole ar proveni de fapt din China.
Ancheta întreprinsă de autoritățile spaniole au relevat o legislație europeană și națională cu destule lacune și prevederi paralele, care lasă o portiță larg deschisă acestor practici. Există o directivă, două regulamente europene, un ghid de aplicare a acestora, un Cod Vamal, cărora li se adaugă un decret regal spaniol emis anul trecut. Dacă mierea din România ( 51% ) este amestecată cu miere din China ( 49% ), produsul obținut este considerat miere românească.
Un document guvernamental oficial arată acum că, în întâlnirile cu membrii Guvernului, ”Asociațiile reprezentative din sectorul apicol au solicitat introducerea obligatorie pe etichetă a procentelor care compun produsele obținute prin amestec și supuse comercializării”.
Mai mult, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a susținut această propunere, solicitând aprobarea Comisiei Europene a proiectului de ordin subsecvent în acest sens.
”Răspunsul negativ primit de la Comisia Europeană a determinat oprirea acestui demers”, arată documentul citat.
România importă anual între 3.000 și 6.000 tone de miere, adică aproape 30 - 35% din consumul intern, deși este unul dintre cei mai importanți producători de miere din Europa, susține președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, subliniind că albina a devenit "o specie dependentă mai mult de factorul politic decât de natură".
România producea, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar vârful consemnat în urmă cu câțiva ani era de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel național, sunt înregistrați în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceștia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine. Potrivit datelor statistice, românii consumă în fiecare zi 70 de grame de zahăr și doar 3 grame de miere.
Deși în ultimii ani, consumul de miere a înregistrat o creștere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, și în aceste condiții România se află tot la coada clasamentului, la nivel european. Datele statistice arată că românii consumă de 3-4 ori mai puțină miere comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda și Belgia.
