Ministrul Agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu, a dispus o anchetă a Corpului de control în vederea verificării legalității acordării subvențiilor pentru terenuri din Delta Dunării, având în vedere informațiile apărute în spațiul public referitoare la modalitatea de acordare a acestui nou tip de subvenții. Ministrul Agriculturii a solicitat ca din echipa de control să facă parte și inspectori Antifraudă.
Potrivit informațiilor apărute în presa centrală, Agenția pentru Plăți în Agricultură a blocat o cerere de plată de peste 5 milioane de euro într-o afacere legată de stuful din Delta Dunării, care acum este cerecetată și de Parchetul European, scrie News.ro.
Potrivit PRO TV, o modificare legislativă promovată de actualul ministru al Agriculturii transforma terenurile din Deltă în pășuni pentru care se puteau primi subvenții. Pentru banii europeni au depus actele două firme, în care au fost acționari până anul trecut fiul lui Paul Stănescu și un consilier al acestuia, iar firmele controlau tăierile de stuf din Deltă.
Parlamentul a modificat în octombrie 2023 o lege prin care zeci de mii de hectare de teren erau transformate în pajiște. La șefia comisiei de agricultură a Camerei Deputaților era social-democratul Florin Barbu. La două zile după publicarea legii în Monitorul Oficial, zeci de mii de hectare care apăreau în actele de cadastru ca fiind mlaștini sau bălți au fost transformate peste noapte în pășuni, arată sursa citată.
Câteva luni mai târziu, Ministerul Agriculturii condus de Florin Barbu a transformat stuful din Deltă în furaj pentru animale. Toate aceste modificări s-au făcut după ce, printre acționarii a două firme care controlau aproape tot stuful din Deltă, au apărut fiul lui Paul Stănescu și soția unui preot din Tulcea, care i-a fost consilier lui Paul Stănescu, în perioada în care acesta era ministru al Dezvoltării, notează PRO TV.
”Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu, a dispus o anchetă a Corpului de control în vederea verificării legalității acordării subvențiilor pentru paludicultură, având în vedere informațiile apărute în spațiul public referitoare la modalitatea de acordare a acestui nou tip de subvenții. Ministrul agriculturii a solicitat ca din echipa de control să facă parte și inspectori Antifraudă”, informează acum ministerul.
Pe parcursul elaborării fișelor de intervenție din cadrul PNS 2023-2027 au fost organizate mai multe reuniuni tehnice consultative, acestea având rolul de a asigura pe de o parte transparența procesului decizional în raport cu partenerii relevanți, si, pe de altă parte, de a îngloba contribuțiile acestora în procesul de elaborare a documentului programatic cu scopul asigurării eficienței și îmbunătățirii adresabilității viitoarelor intervenții.
Astfel, în cadrul acestui amplu proces de consultare, MADR a primit din partea mediului asociativ mai multe solicitări referitoare la posibilitatea de finanțare a activității de paludicultură – recoltarea stufului. Acest tip de sprijin se acordă și de către alte state din Uniunea Europeană, respectiv Austria, Franța, Lituania sau Suedia.
În urma analizei efectuate de către MADR privind posibilitatea finanțării zonelor unde are loc activitatea de recoltare a stufului, a reieșit că, din materialele științifice elaborate de institutul de specialitate INCDDD Tulcea se constată că paludicultura are efecte benefice atât pentru mediu, cât și din punct de vedere economic.
”Din punct de vedere economic, paludicultura poate contribui la producerea de biomasă, cerință esențială a Green Deal și a programului european Fit 55, poate conduce la producerea de îngrășământ organic natural, fiind astfel și o sursă pentru hrana animalelor din aceste zone. Din punct de vedere al mediului, activitatea de paludicultură contribuie la sechestrarea dioxidului de carbon (cca. 10-16 t/ha anual) și a gazelor cu efect de seră în solurile organice, reprezentând o strategie inteligentă de luptă împotriva schimbărilor climatice, promovată prin Green Deal. În plus, această activitate contribuie la conservarea biodiversității în zona de protecție integrală Natura 2000 care constituie, de altfel și Patrimoniu UNESCO. Din punct de vedere social, dat fiind că paludicultura este o activitate specifică Deltei Dunării subliniem importanța sa prin prisma integrării forței de muncă dintr-o zonă subdezvoltată economic, dar și faptul că prin aceasta se păstrează tradițiile și specificul zonei (recoltarea manuală a stufului)”, anunță ministerul.
În acest sens, fermierii care utilizează astfel de suprafețe cu respectarea condițiilor de eligibilitate stabilite în PS PAC și legislația subsecventă, ca de exemplu, desfășurarea unei activități agricole, pot beneficia de aceste plăți. În conformitate cu articolul 4 alin.(2) din Regulamentul (UE) 2115/2021 activitatea agricolă implică atât cultivarea inclusiv prin paludicultură, cât și menținerea suprafeței agricole pentru cultivare.
