Un program de muncă de peste 55 de ore pe săptămână crește riscul unui deces din cauza unor boli cardiace și accidente cardio-vasculare cerebrale (AVC), arată un studiu realizat de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Internațională a Muncii (OIM).
Această primă analiză mondială cu privire la morți și îmbolnăviri cauzate de un program de muncă lung este publicat în contextul în care pandemia covid-19 accelerează evoluții susceptibile să consolideze o tendință de a munci un program lung, scrie News.ro.
Studiul - publicat în revista Environment International - nu privește, cu toate acestea, pandemia covid-19, ci acoperă anii dinainte.
Autorii au sintetizat date provenind din zeci de studii cu privire la sute de mii de participanți.
”Un program de muncă de peste 55 de ore pe săptămână reprezintă un pericol grav pentru sănătate”, subliniază dr. Maria Neira, directoarea Departamentului de Mediu, Modificări Climatice și Sănătate al OMS.
”A venit timpul ca toată lumea - guverne, angajatori și salariați - să recunoască, în sfârșit, că un program de muncă lung poate antrena morți premature”, subliniază ea.
Studiul conchide că un program de muncă de 55 de ore pe săptămână sau mai mult timp cauzează un risc de a muri estimat la 35% al unui accident vascular cerebral (AVC) și la 17% al unei cardiopatii ischemice, în comparație cu un program de 35-40 de ore de muncă pe săptămână.
OMS și OIM estimează că, în 2016, 398.000 de oameni au murit din cauza unui AVC și 347.000 de oameni au murit din cauza unei boli cardiace, pentru că au muncit cel puțin 55 de ore pe săptămână.
În perioada 2000-2019, numărul morților din cauza unor cardiopatii cauzate de un program de muncă lung a crescut cu 42%, iar din cauza AVC-urilor cu 19%.
Majoritatea acestor morți erau persoane cu vârste cuprinse între 60 și 79 de ani, care au muncit 55 de ore sau mai mult pe săptămână în perioada în care aveau vârsta de 45-74 de ani.
OMS conchide că, ”acum, că știm că aproximativ un sfert din totalul nivelului morbidității estimate legate de muncă este imputată programului lung de muncă, acest lucru este primul factor de risc în boli profesionale”.
”N-am găsit nicio diferență în funcție de sex în ceea ce privește efectul programului de muncă lung asupa incidenței bolilor cardiovasculare”, a anunțat, într-o conferință de presă, un expert OMS, Frank Pega.
Cu toate acestea, nivelul morbidității este deosebit de important în rândul bărbaților - 72% dintre morți îi privesc -, deoarece bărbații reprezintă o mare parte a muncitorilor în lume.
Acest nivel este, de asemenea, mai important în rândul persoanelor care tăiesc în regiunile Pacificului de Vest și Asiei de Sud-Est unde, explică Frank Pega, există mai mulți muncitori în sectorul informal, susceptibil să fie obligați să muncească zile întregi.
OMS este cu atât mai îngrijorat de acest fenomen cu cât numărul persoanelor care muncesc un program lung este în creștere.
În prezent, acesta reprezintă 9% din totalul populației lumii.
Pandemia covid-19 nu ajută deloc la răsturnarea acestei tendințe - din contră.
”Munca la distanță a devenit norma în numeroase sectoare de activitate și estompează adesea frontierele dintre casă și serviciu. Totodată, numeroase întreprinderi au fost nevoite să-și reducă sau să-și întrerupă activitatea economică, cu scopul de a economisi bani, iar persoanele pe care le-au păstrat sfârșesc prin a avea un program de muncă și mai lung”, avertizează directorul OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Însă, avertizează el, ”niciun loc de muncă nu merită să ne asumăm riscul unui accident vascular cerebral sau al unei boli cardiace”.
”Guvernele, angajatorii și muncitorii trebuie să colaboreze pentru a conveni limite care să permită protejarea sănătății muncitorilor”, îndeamnă directorul OMS.
Frank Pega, care citează un studiu realizat de către National Bureau of Economic Research în 15 țări, avertizează că ”numărul orelor de muncă a crescut cu aproximativ 10% în timpul carantinei”.
Munca la distanță și o digitalizare a procesului muncii face mai dificilă deconectarea muncitorilor, subliniază el, recomandând organizarea unor ”perioade de odihnă”.
Pandemia covid-19 a crescut, de asemenea, insecuritatea locului de muncă, un lucru care., într-o perioadă de criză, are tendința să-i facă pe cei care și-au păstrat locul de muncă să muncească mai mult pentru a arăta că sunt competitivi, relevă acest expert.
