Publicația germană Handelsblatt a realizat topul celor mai sărace țări ale Uniunii Europene, iar România se află pe locul 6, conform Rador.
Produsul intern brut (PIB) constituie un indicator al bogăției unei țări. În cadrul UE se pot compara între ele standardele puterii de cumpărare și se poate stabili o ierarhie.
Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht – cel ce reglementează cooperarea între țări în domenii cum ar fi politica externă, politica de securitate, justiția și internele -, la 1 ianuarie 1993 un număr de 12 țări s-au unit formând UE. Printre acestea se numărau Germania, Franța și Regatul Unit – care a părăsit UE la 31 ianuarie 2020. Între timp, numărul statelor membre a ajuns astăzi la 27.
Valoarea tuturor bunurilor materiale și serviciilor fiecărei țări în decursul unui an înseamnă PIB-ul țării respective. Acesta constituie un indicator pentru bogăția unei țări. Pentru a putea compara PIB-ul acestor țări, UE apelează la o valută fictivă unitară. Prin urmare, valoarea PIB-ului per persoană nu se socotește în euro, ci în standardul puterii de cumpărare (KKS), menit să egaleze diferențele de nivel ale prețurilor.
Valoarea medie a PIB este stabilită în UE la 100 KKS. Dacă PIB-ul unei țări are un KKS peste 100, această țară are un PIB cu o valoare peste medie.
17 dintre cele 27 de state membre UE se găsesc sub această valoare, unele chiar în mod flagrant. În 2021 Institutul statistic al UE a întocmit o situație din care reiese care sunt statele cu cel mai mic PIB.
LOCUL 10: Spania face parte din cele 17 state membre UE cu un PIB mai mic față de nivelul mediu. Cu un PIB de 84 KKS, țara cu o suprafață de 505.944 m.p. ocupă locul 10 între țările cele mai sărace ale UE.
Fiind cea de-a doua destinație de vacanță din lume, economia Spaniei a suferit cel mai mult de pe urma pandemiei, -10,8%. Spania nu va reuși însă nici vara aceasta, care depășește nivelul din anul record 2019, să obțină din nou performanța economică de dinaintea pandemiei.
LOCUL 9: Polonia este a șasea țară ca mărime din UE, teritorial vorbind. Țara deține un PIB de 77 KKS și se află cu 23 de puncte sub media UE. Astfel, în 2016 partidul PiS a adoptat legi pentru reformarea Curții Constituționale. Rezultatul a fost că s-a înființat o cameră disciplinară care putea demite prin procedură rapidă judecători și angajați ai justiției. Consecința: o dispută cu Comisia Europeană despre statul de drept, ce durează încă și astăzi. Experți și observatori acuză de mai mulți ani Polonia de degradarea justiției libere.
LOCUL 8: Ungaria – Cu un PIB de 76 KKS de persoană, Ungaria se situează imediat după Polonia, ocupând astfel locul al optulea între cele mai sărace țări din UE. Ungaria este independentă din 1918 și a aderat în 2004 la UE concomitent cu Polonia. Potrivit datelor UE, Ungaria deține ca sectoare importante de export – industria vehiculelor și construcția de mașini. Cel mai important partener de export al țării este Germania. La rândul ei, și Ungaria face parte din copiii cu probleme ai UE din cauza situației sale privind statul de drept.
Datorită presupusei nesocotiri a valorilor fundamentale UE, împotriva Ungariei se află în curs o procedură referitoare la Articolul 7 al acordurilor UE. În plus, Parlamentul European a demarat în 2018 o procedură împotriva Ungariei în cadrul mecanismului privind statul de drept. De asemenea, Ungaria este amenințată de reducerea fondurilor UE.
LOCUL 7: Portugalia este membră UE din 1986, iar din 1995 este membră a spațiului Schengen care prevede anularea controalelor la frontieră în cazul statelor membre. Dintre principalii parteneri comerciali ai țării fac parte Spania, Franța și Germania. La acest moment, Portugalia are un PIB cu 26 KKS sub media UE.
Așadar cu un PIB de 74 KKS, Portugalia ocupă locul 7. Din cauza crizei energetice UE dorește ca toate statele membre să reducă cu 15% consumul de gaz metan. Lisabona s-a opus, iar secretarul mediului și energiei, Joao Galamba, a declarat propunerea ca fiind disproporționată și de nesuportat, nepotrivită pentru Portugalia.
LOCUL 6: România – Țara de 238.397 de kilometri pătrați este patria a 20 de milioane de locuitori. În 2021 România a avut un PIB de 73 KKS, fiind astfel pe poziția a 6-a în rândul țărilor UE cele mai sărace.
Pentru a facilita crearea a noi rute pentru exportul de cereale din Ucraina, UE vrea să creeze rute alternative. De câteva săptămâni o cantitate tot mai mare de cereale ajunge în Polonia și România, iar de aici poate fi transportată prin portul Constanța sau Marea Neagră spre Europa occidentală.
Reluarea exportului ucrainean de cereale este importantă pentru stabilizarea prețurilor de alimente de pe piața mondială. Însă chiar dacă Rusia nu pune piedici vapoarelor, scoaterea în afara țării a cantităților necesare constituie o provocare.
LOCUL 5: Letonia – Republica parlamentară Letonia, membră din 2001 a spațiului Schengen, are un PIB de 71 KKS. Acest lucru îl plasează cu 17 puncte de putere de cumpărare în urma Lituaniei vecine, care a aderat și ea la UE în 2004. Inflația provocată de pandemie și de războiul din Ucraina a avut repercusiuni grave asupra zonei euro, ducând la o nouă valoare record (potrivit Eurostat, în Letonia 21 procente în iulie).
LOCUL 4: Croația – Țara a aderat în 2013 la UE devenind astfel cel mai tânăr membru. Având un PIB de 70 KKS. Croația este imediat după Letonia. Recent țara a îndeplinit criteriile necesare pentru a introduce în 2023 moneda europeană și va fi cea de-a 20-a componentă a zonei euro.
LOCUL 3: Slovacia – are un PIB în valoare de 68 KKS și la 5 ani după aderarea sa, în 2009, a introdus moneda euro. O rețea puternică de furnizori de automobile și cadre bine pregătite au convins în cele din urmă firma Volvo să facă planuri pentru o nouă fabrică în zona estică a țării, a cărei construcție ar urma să demareze în 2023. Astfel constructorul de automobile investește miliarde în Slovacia și creează de asemenea 7.000 noi locuri de muncă.
LOCUL 2: Grecia – În 2021 PIB-ul din Grecia era de 65 KKS. Pentru acest an Comisia Europeană prevede o cotă a datoriei de 186% din PIB, aceasta fiind cea mai mare valoare din zona euro față de 2009, când era de 127%. Trei pătrimi din datoriile de stat se află la creditori instituționali, cum ar fi ESM, și achitarea lor merge până în 2070, dar cu dobânzi mici.
LOCUL 1: Bulgaria – cea mai săracă țară din UE cu un PIB de 55 KKS. Bulgaria este membră UE din 2007. Din 2020 țara a blocat din rațiuni istorico-politice negocierile cu țările candidate Albania și Macedonia de Nord. În iunie 2022, legislativul bulgar a votat cu o largă majoritate anularea veto-ului împotriva Macedoniei de Nord.
