Proiectul are susținerea întregii clase politice, inclusiv din partea partidelor care au criticat împrumuturile pentru apărare luate prin Programul SAFE.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Este prezentat ca urmărind ”modernizarea și clarificarea cadrului legal, alinierea la orientările strategice naționale și europene, precum și asigurarea unei aplicări proporționale și predictibile a regulilor prudențiale, inclusiv prin delimitări tehnice bazate pe CAEN, pentru a permite fondurilor de pensii să investească în companii listate din România care activează în domeniul militar sau conex, în condiții de transparență, prudență și conformitate.”
De ce este important Inițiativa vine în contextul în care România a obținut a doua cea mai mare alocare din cadrul Programului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, după Polonia. Finanțarea prin SAFE este disponibilă pentru perioada 2026-2030 și oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, având o dobândă redusă (maximum 3%). Astfel, România va începe rambursarea acestor sume abia din 2035, într-un interval de 30 de ani.
De asemenea interesant În finalizarea listei de investiții prin Programul SAFE un obiectiv al Guvernului a fost acela de a obține ca 50% din ceea ce se livrează să fie produs în România.
Printre proiectele din industria de profil anunțate recent în România se numără proiectul unei noi fabrici de pulberi de muniție, în care compania controlată de stat Pirochim SA Victoria se va asocia cu gigantul german Rheinmetall.
În noul proiect de lege se arată că mobilizarea capitalului privat pe termen lung devine o componentă legitimă și necesară a efortului național de dezvoltare a capacităților industriale de apărare, în special în segmente cu relevanță dual-use (aerospațial, comunicații, securitate cibernetică, mentenanță, infrastructuri critice).
”Adoptarea prezentei propuneri legislative este de natură să producă un dublu efect benefic: pe de o parte, permite diversificarea prudentă a portofoliilor fondurilor de pensii și accesul la oportunități investiționale în sectoare strategice, în interesul participanților, cu menținerea excluderilor ferme pentru arme interzise/controversate; pe de altă parte, sprijină obiectivele Strategiei Naționale pentru industria de apărare 2024-2030, valorificând piața de capital și capitalul instituțional autohton ca instrument de finanțare pe termen lung”, arată autorii proiectului.
Proiectul exclude societățile implicate în dezvoltarea, producerea, întreținerea, utilizarea, distribuția sau comercializarea de arme interzise prin tratate și convenții internaționale la care România este parte (mine antipersonal, muniții cu dispersie, arme chimice și biologice), precum și alte categorii de arme controversate.
Prevederile proiectului
În prezent, legislația prevede că administratorul poate investi activele fondului de pensii în: acțiuni și drepturi tranzacționate pe piețe reglementate și supravegheate din România, din state membre ale Uniunii Europene, aparținând Spațiului Economic European sau statelor aderente la codurile de liberalizare ale O.C.D.E., în procent de până la 50% din valoarea totală a activelor fondului de pensii.
Proiectul completează legislația în vigoare, stabilind că aceste investiții ”pot include investiții în valori mobiliare emise de societăți care desfășoară activități în domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional, inclusiv activități cu dublă utilizare (dual-use), cu respectarea regulilor prudențiale prevăzute de prezenta lege 'i a limitelor de diversificare aplicabile”.
Proiectul interzice investirea activelor fondului de pensii în valori mobiliare emise de societăți implicate în dezvoltarea, producerea, întreținerea, utilizarea, distribuția sau comercializarea de arme interzise prin tratate și convenții internaționale la care România este parte, inclusiv, fără a se limita la: mine antipersonal, muniții cu dispersie, arme chimice și biologice, precum și alte categorii de ”arme controversate” așa cum sunt definite în documentele internaționale și în cadrul european de transparență privind finanțarea durabilă.
”Această soluție este aliniată cu clarificările recente ale Comisiei Europene, care subliniază că regulile europene în materia finanțării durabile și a obligațiilor de transparență nu impun limitări asupra finanțării sectorului apărării ca atare, iar tratamentul suplimentar vizează în mod particular armele controversate”, arată inițiatorii.
Cum, potrivit sursei citate, regulile secundare pot genera blocaje disproporționate atunci când instituie interdicții sectoriale generale bazate exclusiv pe obiectul de activitate, fără a distinge între apărare convențională, activități dual-use și activități excluse de tratate, proiectul completează cadrul legislativ astfel încât normele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) să nu poată institui interdicții sectoriale generale care să restrâng investițiile în astfel de acțiuni din industria de apărare.
Complementar, pentru punerea în aplicare a noilor dispoziții, se instituie obligația Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) de a modifica și completa reglementările secundare în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi.
