Inflația anuală a urcat la 10,7% în luna aprilie ca urmare a unui avans lunar al prețurilor de +0,84% față de luna precedentă, anunță INSSE. Este cea mai ridicată rată a inflației a ultimilor trei ani, după aprilie 2023.
”Inflația este un rezultat cumulat al mai multor factori, care înseamnă că dacă ai deficite imense, deci arunci banii în piață, inevitabil vei crea o bază pentru inflație și am plecat cu o inflație mare de anul trecut. În plus, vă rog să vă gândiți la efectele liberalizării prețurilor electricitate, la cele două procente în plus la taxa pe valoare adăugată din 2025, la care s-au adăugat efectele războiului din Iran, ceea ce a însemnat scumpiri de prețuri la pompe, la combustibil, de asemenea zona de îngrășăminte pentru agricultură, dar ele s-au reflectat și în costuri de producție și în celelalte prețuri”, a spus Bolojan.
Potrivit premierul interimar, această evoluție va fi desecndentă în lunile următoare.
”Pe măsură ce lunile din anul trecut cu o inflație mai mare, mă refer la iulie-august, vor ieși din calcul, vom vedea că inflația anuală, așa cum va fi raportată în lunile următoare, va începe să scadă. Și dacă nu vor interveni și alte șocuri, în luna iulie ne vom duce către o inflație de 8%, iar în august vom cobori spre 6%”, a mai afirmat Ilie Bolojan.
Premierul s-a pronunțat și în privința creșterii economice, după ce economia României a continuat pasa proastă la început de an și a scăzut atât față de primul trimestru al anului precedent, cât și față de ultimul trimestru din 2025, înregistrând astfel două trimestre consecutive de contracție.
”Suntem în al doilea trimestru de recesune tehnică. Și acesta era un efect previzibil. Și chiar dacă pare un semn care nu e bun, eu cred că este un semn că economia noastră se însănătoșește.
Deși în ultimii ani am avut niște deficite imense, totuși creșterile economice au fost destul de mici. Gândiți-vă că în 2024 deficitul a fost de peste 9%, iar creșterea economică a fost undeva în jur de 1%.
Ce înseamnă asta? Că am suprastimulat consumul pe datorie. fără corespondent în producția internă, pentru a masca, de fapt, o scădere economică. Și acum suntem într-un moment al adevărului”, a mai afirmat prim-ministrul.
El a adăugat că pentru a reduce deficitul, a fost nevoie de reducerea consumului pe datorie și ai în mod inevitabil s-a ajuns la o contracție a consumului și a creșterii economice.
”Că suntem pe calea cea bună o arată scăderea deficitului reușit anul trecut și mi se pare că este total anormal și este fals în totalitate că această reducere de deficit ar fi fost rezultatul unor inginerii contabile prin neflata facturilor.
Cum se demonstrează? Asta foarte simplu. Există două tipuri de calcul al deficitului. Deficitul cash, adică facturile achitate din împrumuturi, și deficitul ESA, care include și facturile emise, dar neplătite. Și anul trecut am avut deficitul cash de 7,6% din PIB și deficitul ESA de 7,9% din PIB, o diferență minimă”, a explicat Bolojan.
Premierul a conchis că e imorașl să fie acuzat guvernul actual pentru efectele guvernărilor precedente.
”Este, oricum, anormal și imoral, ca atunci când guvernele noastre, guvernele care au fost în 2023-2024, au dat foc la acoperișul casei, adică au generat deficite prin aruncarea banilor către toate direcțiile, în scop electoral, în mod evident, prin inflația care a fost generată, să vii și să-l critici pe cel care vine să stingă focul, pentru că atunci când stingi focul, în mod inevitabil, apa mai distruge câte ceva care oricum n-ar fi putut fi salvat”, a afirmat Ilie Bolojan.
