PSD vrea ca legea privind sprijinirea angajării, să facă parte, împreună cu un proiect de lege cu măsuri economice, din pachetul de măsuri 3 pe care îl va adopta Guvernul.
În mare parte, costurile măsurilor pentru sprijinirea angajării ar trebui să fie susținute din fonduri europene disponibile pentru Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, dar și din unele economii, cum ar fi creșterea vârstei de eligibilitate pentru subvenționarea angajării șomerilor.
Introducerea primei de stabilitate - „Primul loc de muncă”
Se instituie o măsură inovatoare de sprijin pentru tinerii NEET (care nu sunt încadrați profesional și nu urmează nicio formă de educație), denumită „prima de stabilitate”, ca parte a programului „Primul loc de muncă”. Astfel, tinerii care se angajează cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată, vor beneficia de un sprijin financiar diferențiat și neimpozabil pe o perioadă de 24 de luni, concretizat prin acordarea unei prime lunare de 1.000 lei în primul an și de 1.250 lei în al doilea an.
Măsura are ca scop principal încadrarea legală a tinerilor precum și menținerea lor pe piața muncii pe termen lung, contribuindu-se astfel la reducerea șomajului în rândul tinerilor, prevenirea excluziunii sociale și reducerea muncii la negru.
Sprijinirea angajării categoriilor defavorizate
Se extind categoriile de persoane pentru care angajatorii pot primi subvenții la încadrarea în muncă. Astfel, vor fi eligibile pentru subvenționare:
- persoanele care au executat o pedeapsă privativă de libertate, o măsură educativă sau alte măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare, în vederea sprijinirii reintegrării sociale și economice a acestora;
- mamele cu cel puțin trei copii minori, categorie cu un risc crescut de excluziune socio-profesională.
Această măsură vine în sprijinul angajatorilor care contribuie activ la reducerea inegalităților sociale și la integrarea persoanelor din medii vulnerabile.
Alinierea la practicile europene prin creșterea vârstei de eligibilitate pentru subvenționarea angajării, de la 45 la 50 de ani.
Proiectul prevede majorarea vârstei de eligibilitate a șomerilor pentru măsurile de subvenționare a angajării de la 45 la 50 de ani. Măsura are în vedere armonizarea cu bunele practici europene și o mai bună direcționare a sprijinului către cei cu dificultăți reale de reinserție profesională.
Definirea și integrarea persoanelor vulnerabile
Se introduce în mod expres în Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, noțiunea de „persoană vulnerabilă”, prin corelare cu Legea nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările și completările ulterioare. Această clarificare terminologică este esențială pentru asigurarea coerenței legislative și pentru a permite aplicarea unitară a politicilor de ocupare destinate grupurilor dezavantajate.
Extinderea aplicabilității contractului de solidaritate
Contractul de solidaritate, în forma actuală, este destinat tinerilor cu risc de marginalizare socială. Prin proiectul de lege se extinde aplicabilitatea acestui instrument și pentru alte categorii de persoane cu dificultăți majore de integrare pe piața muncii, în special pentru cele încadrate în categoria persoanelor vulnerabile. Astfel, contractul devine un cadru flexibil și eficient de sprijin individualizat, care permite stabilirea unui parcurs profesional adaptat fiecărui beneficiar.
Facilitarea accesului la servicii prin digitalizare
Instituirea posibilității furnizării online, de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă, a serviciilor specializate în vederea creșterii accesibilității, eficienței și continuității acestora, adaptându-se astfel activitatea Servicului Public de Ocupare la cerințele tehnologice și nevoile beneficiarilor.
Simplificarea procedurilor de recuperare a debitelor
Instituirea derogării de la prevederile art.73^1 din Legea nr.500/2002, cu modificările și completările ulterioare, este justificată prin necesitatea de a facilita recuperarea sumelor reprezentând prejudicii sau plăți nelegale acordate sub formă de indemnizație de șomaj, prin eliminarea obligațiilor fiscale accesorii în situația restituirii voluntare și în termen legal a acestora. Această măsură încurajează beneficiarii să returneze rapid fondurile primite nelegal, contribuind astfel la protejarea sustenabilității bugetului asigurărilor pentru șomaj și la menținerea echilibrului financiar, fără a compromite respectarea principiilor legale și responsabilitatea în gestionarea resurselor publice.
După expirarea termenului, sumele nerestituite se recuperează cu obligațiile fiscale accesorii, asigurând astfel disciplina financiară și responsabilitatea în gestionarea fondurilor publice.
Stimularea încadrării în muncă de către întreprinderile sociale de inserție a persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile
În vederea susținerii economiei sociale și a promovării incluziunii prin muncă, se propune ca întreprinderile sociale de inserție să fie eligibile pentru accesarea măsurilor de stimulare a angajării prevăzute de lege, astfel încât angajatorii de inserție, în sensul prevăzut de art.6 alin.(1) lit g) din Legea nr.219/2015 privind economia socială, care încadrează persoane aparținând grupurilor vulnerabile și care beneficiază de acompaniament social personalizat în baza unui contract de solidaritate, să poată beneficia lunar, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o sumă egală cu de patru ori valoarea indicatorului social de referință, pentru fiecare persoană încadrată, pe toată durata contractului de solidaritate, contribuind astfel la coeziunea socială și la integrarea durabilă pe piața muncii a persoanelor defavorizate.
Prevenirea utilizării inadecvate a măsurilor de subvenționare a locurilor de muncă
Pentru a preveni utilizarea inadecvată a măsurilor de subvenționare a locurilor de muncă acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj în baza contractelor sau convențiilor încheiate de angajatori cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă, se restricționează accesul repetitiv la măsuri de subvenționare a locurilor de muncă pentru persoanele care demisionează în perioada aplicării măsurilor sau în perioada în care există obligația legală de menținere de către angajatori a raporturilor de muncă ale acestor persoane.
Această restricție nu se aplică în cazurile în care demisia este determinată de încălcări grave ale drepturilor salariatului de către angajator, constatate prin hotărâri judecătorești definitive sau prin acte emise de autoritățile competente, rămase definitive potrivit legii.
Impactul bugetar
Implementarea măsurii „Primul loc de muncă”, prin acordarea primei de stabilitate, va genera un impact bugetar estimat la 2,3 milioane lei pentru luna decembrie 2025, corespunzător unui număr de 2.300 de beneficiari. Pentru anul 2026, costul estimat al măsurii se ridică la 196,17 milioane lei, raportat la 28.000 de tineri NEET care se estimează că vor beneficia de sprijin. Pe întreaga perioadă de aplicare a măsurii (2025–2028), impactul total este estimat la aproximativ 818,1 milioane lei.
În ce privește finanțarea acestei măsuri, în cadrul Programului Educație și Ocupare 2021-2027, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă mai are alocate prin Prioritatea 2 “Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii”, pentru acest tip de măsuri resurse financiare în cuantum de 226 milioane de euro, alocare ce acoperă în totalitate finanțarea încadrării tinerilor prin măsura activă propusă - “Primul loc de muncă”.
Extinderea sprijinului pentru angajarea persoanelor vulnerabile va genera un impact bugetar în anul 2026 de 35,75 milioane lei, din care 34,4 milioane lei pentru mamele cu cel puțin trei copii minori și 1,35 milioane lei pentru persoanele care au executat o pedeapsă privativă de libertate, o măsură educativă sau alte măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare.
În paralel, majorarea vârstei de eligibilitate pentru subvenționarea angajării de la 45 la 50 de ani va genera o economie bugetară semnificativă. Pentru luna decembrie 2025, economia estimată este de 24,71 milioane lei, iar pentru anul 2026, reducerea cheltuielilor este estimată la 317,29 milioane lei, ca urmare a scăderii numărului de beneficiari eligibili. Astfel, măsura generează un impact bugetar pozitiv și contribuie la echilibrarea fondului de șomaj.
Impactul bugetar s-a stabilit avînd în vedere reducerea numărului anual de beneficiari ca urmare a creșterii vârstei la care aceștia devin eligibili, cu un număr de 29.743 de șomeri, de la un număr mediu anual de 53.246 șomeri cu vîrsta peste 45 de ani, la un număr de 23.503 șomeri cu vârsta peste 50 de ani.
Pentru anul 2025 s-a avut în vedere neacordarea subvenției începând cu luna decembrie pentru un număr estimat de 10.983 de șomeri cu vârsta sub 50 de ani, din numărul total de 23.993 de șomeri cu vîrsta peste 45 de ani.
Totodată, impactul bugetar pe anul 2026 estimat a fi generat de implementarea măsurilor de stimulare a încadrării în muncă de către întreprinderile sociale de inserție a persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile este de 7,92 milioane lei.
