Parlamentul vine cu modificări la mai multe legi, prin care plata salariilor în cash va fi interzisă atât la stat, cât și în privat, cu anumite excepții. Proiectul de lege, sprijinit de băncile comerciale, BNR și un procesator de carduri, a primit raport de admitere în comisii și urmează să fie votat în plen. Unii deputați au acuzat că inițiativa va duce la restrângerea incluziunii financiare.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Proiectul de lege instituie obligația ca plata veniturilor de natură salarială, a celor asimilate salariilor și a beneficiilor de asistență socială să se facă doar prin mijloace de plată fără numerar, prin modificarea Legii 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar.
Inițiativa aparține deputatului PNL George-Cristian Tuță, care a susținut proiectul la comisii, și mai multor parlamentari de la PNL, PSD, USR, UDMR și minorități. Tuță susține că legea are scopul de a crește incluziunea financiară, însă modificările sunt, în general, pentru restrângerea plăților cu numerar.
În Cameră au fost adoptate foarte multe amendamente care au eliminat mare parte din modificările aduse inițial la Senat, și despre care Profit.ro a scris anterior.
Excepții pentru vulnerabili și... instituțiile de forță
De la încasarea salariilor doar în conturi bancare sunt excluse persoanele vulnerabile din punct de vedere financiar, potrivit Legii 258/2017 – persoane cu venituri lunare care nu depășesc 60% din salariul mediu brut pe economie (stabilit la 6.789 de lei pentru acest an).
”Într-adevăr, trebuie să recunoaștem că schimbările necesită o perioadă de adaptare, de aceea am propus ca beneficiarii de pensii și de ajutoare sociale să nu fie astăzi cuprinși în această formă de a-și încasa veniturile în contul respectiv, putând să opteze pentru cash”, declara Tuță la dezbaterile pe marginea proiectului de lege din Comisia de buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, care a precizat că cei cu venituri de sub 4.000 de lei nu ar fi obligați de lege să primească banii doar în cont.
În realitate, însă, e vorba despre venituri brute de 4.073 de lei, ceea ce înseamnă, în cazul salariilor, de circa 2.400 de lei net – spre comparație, salariul minim net este de 1.900 de lei.
Totodată, pensionarii nu sunt scutiți automat de obligația de a încasa în cont pensia, pentru că unii trec cu veniturile lunare peste plafon. La finele anului trecut erau aproape 5 milioane de pensionari în România, cu o pensie medie de aproape 1.800 de lei.
Mai mult, salariații și pensionarii, precum și alți beneficiari de fonduri asistență socială, ar trebui să facă cerere pentru a primi banii cash.
O excepție generală este introdusă pentru salariații din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională (Armată, Jandarmerie, Poliție, SRI și SIE).
Acuzații de excluziune financiară
”Este un proiect care nu este, de fapt, despre acces și educație. Este un proiect, care mai degrabă, vine cu obligativități”, declara la dezbateri deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei în guvernul PNL-USR.
”Partea aceea cu obligativitatea plății salariului pe card, unde iarăși se face același amalgam că toți românii sunt niște infractori, deși noi știm că sunt undeva la mai puțin de 1% din ei care fac nefăcute, acum vrem să reglementăm și să impunem o regulă pentru un domeniu întreg doar pentru câteva cazuri. Nu mi-e clar cum obligativitatea plății salariului pe card combate munca la negru. Cineva care plătește pe cineva la negru poate în continuare foarte bine să folosească cash-ul pentru a plăti diferența la negru, e partea aceea de muncă la gri”, spune Năsui.
Ilie-Alin Colesa, deputat AUR, a acuzat inițiatorul că vrea, de fapt, să excludă financiar o parte din populație, dat fiind faptul că nu toată lumea are în preajmă unități bancare.
Problema accesului la o sursă de retragere a banilor nu a fost rezolvată de proiectul de lege. Opțiunea de cashback de la comercianți, care ar fi putut oferi numerar în zonele rurale, a rămas tot la nivel de opțiune (deși în forma de la Senat se instituia o obligație, la care s-a renunțat însă).
”Odată ce există un drept, nu văd de ce ar exista o obligativitate. Nu înseamnă în niciun caz educație. Mi se pare extrem de gravă această încălcare a libertății prin obligativitatea utilizării unui cont bancar. Aș vrea să fac un amendament prin care cuvântul incluziune să fie înlocuit prin excluziune”, spune deputatul AUR, al cărui amendament în acest sens a picat la vot.
Victor Ilie, deputat USR, a inițiat un amendament prin care angajatorii să poată opta pentru plata salariilor în limita a 4.000 de lei pentru fiecare salariat, însă acesta a picat la vot.
Reprezentantul MasterCard, unul dintre cei doi mari procesatori de carduri, a arătat că susține proiectul de lege și că nu este de acord cu modificarea propusă de Ilie.
”Însuși din titlul legii este o lege pentru creșterea incluziunii financiare, ceea ce presupune că această lege ar trebui să sporească numărul persoanelor incluse din punct de vedere financiar în acest circuit. România, știm cu toții foarte bine, nu strălucește la acest capitol al incluziunii financiare.
Amendamentul depus vine cumva să restrângă semnificativ sfera de aplicabilitate a legii, aducând încă o excepție și cumva intrând în contradicție cu articolul de care spunea dl. deputat Tuță, acela cu privire la reglementarea consumatorului vulnerabil. Cele două, din punctul nostru de vedere, vor duce la o inconsistență în aplicarea legii și la imposibilitatea ca ea să-și atingă beneficiile”, spune Bogdan Pătru, directorul de politici publice al MasterCard.
Ilie și Năsui au atras atenția că băncile pot respinge deschiderea de conturi pentru populației în cazul în care există orice suspiciune privind încălcarea Legii de combatere a spălării banilor, ceea ce înseamnă că salariații ar putea să nu aibă cum să-și mai încaseze salariile.
”În primul rând, în funcție de cum votăm amendamentele, putem să încălcăm un drept constituțional care este cel la muncă. Dacă o persoană este investigată pentru spălarea banilor, ar putea să nu primească salariul. Mai mult, împingem o persoană suspectată și mai mult către operațiuni cu cash, nedându-i posibilitatea să utilizeze acest cont bancar, unde s-ar putea urmări mult mai bine tranzacțiile”, spune Victor Ilie.
”Avem ipotetic o persoană fizică care nu are nici măcar un cont de bază. Apoi venim cu amendamente în care se instituie plata pe card”, consideră și deputatul UDMR Zoltán Miklós.
Bogdan Huțucă, deputat PNL și președintele Comisiei de buget, spune că și el a avut neplăceri cu banca din cauza faptului că este persoană expusă public și a fost nevoit să aducă lămuriri și documente, dar respinge ideea că ai putea ajunge să ai cu adevărat probleme în România cu conturile dacă nu ai nicio problemă reală cu spălarea banilor.
Georgiana Mărculescu, reprezentanta Consiliului Patronatelor Bancare spune că Legea privind combaterea spălării banilor nu permite oricum deschiderea de conturi pentru persoane sau firme suspecte, astfel că și dacă ar fi eliminată trimiterea din inițiativa curentă nu s-ar obține decât necorelare legislativă.
”Directiva UE spune că orice client are dreptul să beneficieze de un cont cu servicii de bază cu anumite servicii gratuite sau cu costuri rezonabile, exceptând anumite situații. Aici stabilim că există dreptul, exceptând situația în care are deja un cont de plăți pe care îl folosește și nu l-a închis sau situația în care legea împotriva spălării banilor interzice – vorbim de anumite spețe în care conform legii nu am putea să-i deschidem conturi”, spune Mărculescu.
”Dacă vrem să modificăm ceva, trebuie să facem o altă inițiativă separată”, spune și Dan Vîlceanu (PNL), fost ministru al Fondurilor Europene.
Retrageri gratuite doar de la banca emitentă
Consumatorii vulnerabili beneficiază de servicii financiare fără costuri, inclusiv deschiderea și administrarea de conturi curente sau retragerile de numerar încă de la începutul lui 2018, după ce Parlamentul adopta cu larghețe o Directivă europeană, prin Legea 258/2017 privind comparabilitatea comisioanelor și a conturilor de plăți. Mai mult, gratuitatea conturilor de bază a fost extinsă atunci și la persoanele care nu sunt considerate vulnerabile.
Acum, inițiativa lui Tuță, votată de colegi, mai ia din gratuitățile pentru persoanele fizice nevulnerabile – retragerile de numerar de la bancomat și ghișee mai sunt gratuite doar dacă se fac de la băncile la care au deschise conturile, nu și de la toate celelalte bănci din țară și străinătate, cum prevede legea curentă. Este adevărat că în schimb aceștia sunt scutiți de comisionul de administrare, dar în general acesta a fost eliminat deja de multe bănci, dar și de comisionul pentru debitări directe, un serviciu care este mai puțin utilizat.
Aceste servicii se vor asigura gratuit în măsura în care beneficiarii încasează salariul (sau alte venituri de natură salarială, indemnizații, prestații sociale) prin bancă în contul de plăți cu servicii de bază, potrivit unei noi prevederi. Trebuie precizat că multe bănci oferă deja conturi cu costuri zero sau foarte reduse pentru clienții cu venituri recurente.
O altă excludere introdusă acum vizează lipsa comisioanelor pentru plățile făcute în cazul jocurilor de noroc.
Gabriel Sebastian Mladenovici, expert principal al BNR, a arătat că BNR se opune extinderii gratuităților pentru consumatorii care nu sunt vulnerabili, pentru că acest lucru contravine spiritului directivei europene.
Totodată, Patronatele Bancare au cerut ca clienții să fie obligați să facă măcar o plată lunară pentru a beneficia de gratuitate.
”Într-adevăr, scopul directivei este să ajutăm consumatorii vulnerabili, dar înțelegând că dorim să-i ajutăm și pe cei nevulnerabili, să extindem sfera de gratuități, ne-am gândit că ar fi bine să încurajăm și prin efectuarea cel puțin a unei tranzacții lunare non-cash. Astfel, dacă consumatorii au acces la cont să-l și folosească. Dacă le acordăm gratuități, să nu vină a doua zi să scoată banii cash, să-i încurajăm să folosească instrumente de plată fără numerar”, spune Georgiana Mărculescu.
Proiectul mai obligă și persoanele fizice și juridice, inclusiv persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și cele familiale, să aibă un mijloc de plată fără numerar. Până acum erau obligate să aibă POS firmele cu vânzări de peste 50.000 de lei.
Pentru instituțiile publice și autoritățile locale este inclusă obligația de a oferi un nou mijloc de plată pe lângă casierie. Autoritățile vor putea opta și să închidă casieriile, dacă doresc.
”Chestia asta îi forțează oarecum pe toți să se digitalizeze”, spune Tuță.
Băncile vor căpăta acces gratuit la bazele de date ale Ministerului de Interne pentru a verifica identitatea persoanelor care solicită deschiderea unor conturi cu servicii de bază, măsură justificată ca necesară pentru a reduce fraudele.
BNR a propus accesul gratuit la baza de date a Ministerului de Interne pentru toate serviciile bancare. Amendamentul a fost susținut de Victor Ilie, dar a picat la vot.
Alte prevederi, precum cea adoptată de Senat care transforma Banca Națională a României în autoritate competentă pentru implementarea legii în locul ANPC, au fost eliminate la cererea BNR și a ANPC.
BNR a transmis Parlamentului că dorește să preia prerogativele de protecția a consumatorului de servicii financiare de la ANPC pentru toate legile care vizează sectorul financiar-bancar și nu doar în inițiative individuale, și că pregătește un proiect de lege în acest sens, care nu a ajuns încă în Parlament.
Potrivit datelor de la BNR, la jumătatea anului trecut românii avea 20,2 milioane de carduri active, băncile aveau aproape 10.200 de bancomate în țară și peste 332.200 de terminale POS. În 2021 au fost făcute aproape 475 de milioane de tranzacții cu cardul, un număr dublu față de 2016.
