Avocatele Anda Rojanschi, Cristina Păduraru și Corina Celmare, de la D&B David și Baias, au analizat pachetul fiscal 2, pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului.
Modificările introduse la Legea societăților comerciale nr. 31/1990 vin și cu amenzi între 10.000 de lei și 300.000 de lei pentru anumite abateri la nivelul capitalului social și distribuirea de dividende, arată StartUp Cafe.
Expertele explică și excepțiile introduse pentru startup-urile care obțin investiții de la fondurile de capital de risc.
Iată analiza celor trei avocate:
Prevenirea decapitalizării artificiale a societăților: sancțiuni pentru acționarii care nu rezolvă situația activului net negativ
„Modificările aduse de guvern la Legea societăților comerciale nr. 31/1990, ca parte a celui de-al doilea pachet de măsuri pentru consolidarea fiscală, includ amenzi pentru asociații sau acționarii care nu-și capitalizează companiile atunci când activul net scade sub un anumit prag.
Legiuitorul introduce reguli și sancțiuni suplimentare prin care societățile și acționarii sau asociații acestora sunt constrânși să adopte măsuri pentru a adresa situația activului net negativ. Această obligație exista și anterior acestor modificări legislative, elementele de noutate fiind interdicțiile și sancțiunile în caz de neconformare.
Noile prevederi vizează societățile al căror activ net stabilit pe baza situațiilor financiare anuale aprobate (determinat ca diferența dintre totalul activelor și totalul datoriilor) s-a diminuat la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, conform art. 153^24 alin. (1) din Legea 31/1990. Acestor entități li se vor aplica următoarele obligații și interdicții:
- a. Interdicția de rambursare a împrumuturilor către acționari/asociați sau persoane afiliate, sub sancțiunea unei amenzi între 10.000 și 200.000 lei și atragerea răspunderii solidare a societății și a asociatului/acționarului căruia i s-au restituit împrumuturi, pentru obligațiile bugetare restante;
- b. Interdicția distribuirii de dividende până la acoperirea pierderilor reportate și până la reîntregirea activului net la nivelul minim legal;
- c. Obligația de majorare a capitalului social prin conversia creanțelor acționarilor/asociaților în acțiuni/părți sociale, în termen de 2 ani de la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile. Nerespectarea constituie contravenție și atrage o amendă cuprinsă între 40.000 și 300.000 lei.
Nu în ultimul rând, pachetul legislativ propus introduce sancțiuni pecuniare pentru neremedierea de către societate a activului net negativ în termenul legal, anume amenzi între 10.000 și 200.000 lei.
Legea prevede anumite excepții de la aplicarea sancțiunilor menționate mai sus, pentru investitori profesionali, fonduri de investiții, finanțări participative sau persoane fizice care investesc sub 25% din capitalul social, cu condiția nerestituirii împrumuturilor timp de 4 ani. De asemenea, sunt exceptate finanțările din fonduri europene sau internaționale.
Este important de menționat că aceste modificări nu aduc o schimbare de fond în practica juridică, având mai degrabă rolul de a introduce sancțiuni clare pentru fapte care și până acum erau în afara legii, însă nu ajungeau să fie sancționate. Mai precis, chiar dacă societățile aveau deja obligația reîntregirii activului net în cazul diminuării acestuia sub minimul legal, sancțiunea dizolvării prevăzută anterior (și care continuă să fie aplicabilă și ulterior acestor modificări) nu era aplicată în practică aproape niciodată.
Nerambursarea împrumuturilor către acționari/asociați, precum și conversia creanțelor acționarilor/asociaților în capital social sunt măsuri pe care societățile le implementau în mod uzual pentru a soluționa situația activului net negativ. Elementul de noutate constă în transformarea unor practici de bună guvernanță într-o cerință cu forță juridică obligatorie.
Scopul modificărilor propuse la Legea societăților nr. 31/1990 vizează consolidarea situației financiare a societăților, evitând perpetuarea unei stări de dezechilibru patrimonial. Deși măsurile propuse pot părea intruzive, ele reflectă o tendință europeană de responsabilizare a acționarilor în raport cu stabilitatea entității juridice, într-un context economic în care lichiditatea și solvabilitatea devin criterii esențiale pentru supraviețuirea pe piață. Noile reglementări contribuie astfel la protejarea creditorilor și la evitarea alunecării societăților spre o zonă de dificultate financiară”.
