Ele sunt definite drept ″orice cheltuială efectuată cu respectarea art. 346 TFUE, necesară protecției intereselor esențiale de securitate națională și care se referă la producția de armament, muniție și material de război ce poate duce la creșterea valorii activelor unui operator economic din industria națională de apărare care sunt destinate realizării uneia sau a mai multora dintre activitățile de cercetare, proiectare, construcție, dezvoltare, modernizare, încercare, testare, producere și reparare a sistemelor de armament și muniție, tehnicii de luptă, echipamentelor și materialelor cu destinație specifică apărării, ordinii publice și securității naționale și a pieselor de schimb necesare, pulberilor și explozibililor, inclusiv destinate realizării poligoanelor de trageri și încercări, stabilirii terenurilor cu regim de spațiu de siguranță, precum și dezvoltării infrastructurii de utilități aferente și care are ca scop satisfacerea intereselor esențiale de securitate″.
Vizate sunt, de exemplu, proiecte precum cel de peste jumătate de miliard de euro de construire a unei fabrici de pulberi pentru muniție de către compania de stat Pirochim, în asociere cu gigantul german al apărării Rheinmetall.
Prin efectul ordonanței de urgență, investițiile în industria de apărare vorr fi asimilate ca fiind:
a) de securitate națională în sensul art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;
b) lucrări de utilitate publică și de interes strategic pentru securitatea națională a României, în sensul Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare;
c) de interes public național, în sensul art. 476 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
d) situații excepționale, în sensul prevederilor art. 5 alin. (2) și (4) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului;
e) proiecte de interes public deosebit, de interes național și care privesc securitatea națională, în sensul art. 27 alin. (2) lit. c) și alin. (3) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;
f) proiecte de interes național/importanță/securitate națională pentru care este permisă scoaterea terenurilor din circuitul agricol, în condițiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și, după caz, scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier național, în condițiile art. 40 și art. 44 din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic.
Astfel, investițiile menționate vor fi scutite de taxele aferente certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire pe care vor trebui să le obțină, vor putea fi implementate în arii naturale protejate, vor fi scutite de evaluarea impactului asupra mediului, inclusiv de obligația organizării de consultări publice în materrie, vor beneficia de o procedură accelerată de expropriere a terenurilor necesare, vor fi scutite de interdicția de realizare de lucrări ce pot afecta starea ecologică a apelor neafectate de activități umane, iar amplasamentele lor vor putea fi scoase din circuitul agricol sau din fondul forestier național.
În plus, pentru finanțarea investițiilor, companiile de stat românești din sectorul de apărare vor putea beneficia de sume alocate de la bugetul de stat, care includ taxa pe valoarea adăugată aferentă investiției, prin bugetul Ministerului Economiei, și le vor putea utiliza ca aporturi în numerar la capitalul social al societăților mixte înființate în parteneriat cu investitori privați
De asemenea, prin derogare de la prevederile art. 312 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, imobilele proprietate publică ale unităților administrativ teritoriale, respectiv proprietate publică a statului român, vor putea fi concesionate prin atribuire directă în scopul implementării proiectelor de investiții strategice.
Dacă societățile mixte înființate de companii de stat românești cu investitori privați încetează să existe, din orice motiv, ținând cont de interesul esențial de securitate, acționarii se vor obliga să negocieze și să convină, la discreția lor, asupra unor termeni și condiții rezonabile pentru a permite continuarea activității.
″În toate cazurile, investițiile în curs de implementare sau implementate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență trec în proprietatea statului și administrarea ministerului de resort fie la încetarea persoanei juridice, fie ca urmare o oricărei decizii a acesteia sau a acționarului majoritar care conduce la sistarea sau neutilizarea capacităților potrivit destinației″, mai scrie în draftul de act normativ.
În cazul în care investitorul privat va intenționa să se retragă din societatea mixtă, operatorul economic român de stat va avea drept de preemțiune la cumpărarea acțiunilor, la valoarea determinată conform unei evaluări efectuate de un evaluator ANEVAR.
Proiectul de OUG a fost elaborat pe baza următoarei liste de priorități:
1. Reluarea fabricării de pulberi cu bază simplă, dublă, triplă și sferică și dezvoltarea capacităților pentru producerea de explozivi brizanți (TNT, RDX, PETN), a pulberilor necesare producerii de combustibil pentru rachete reluarea fabricației de capse detonante, de inițiere și alte elemente pirotehnice.
2. Asigurarea pe plan intern a principalelor materii prime necesare fabricării pulberii pentru muniție.
3. Transformarea și revitalizarea capacităților de fabricare a armamentului de infanterie și a aparaturii optoelectronice în așa fel încât să se asigure tranziția de la armamentul individual existent la cel standard NATO.
4. Transformarea și revitalizarea capacităților de producție a munițiilor, cu accent pe omologarea celor standard NATO necesare noilor mijloace de luptă intrate/ care urmează să intre în dotarea MApN; dezvoltarea de noi capabilități privind muniția de artilerie la standarde NATO pentru toate tipurile de armamente și rachete, omologarea munițiilor standard NATO pentru armamentul de infanterie.
5. Transformarea și revitalizarea tuturor capacităților de producție ale operatorilor economici de stat din domeniul aerospațial și naval și susținerea dezvoltării operatorilor cu capital privat.
6. Transformarea și revitalizarea capacităților de producție care pot asigura executarea lucrărilor de mentenanță pentru refacerea stării tehnice a echipamentelor militare, pe timp de pace și pe timp de război, cât și modernizarea acestora.
7. Revitalizarea capacităților de fabricare în domeniul autovehiculelor militare pentru a putea asigura producția, integrarea, testarea și mentenanța în țară a tuturor automobilelor și a autospecialelor realizate pe șasiul acestora.
8. Susținerea dezvoltării capacităților existente la operatorii economiciromâni în vederea realizării și integrării sistemelor de comunicații și informatică, de comandă-control și a realizării de software destinat domeniului apărării și securității naționale.
9. Susținerea dezvoltării antreprenoriatului și a întreprinderilor mici și mijlocii care să participe la realizarea de produse militare inovative, în special în domeniul electronicii, comunicațiilor, senzorilor, radarelor, vehiculelor autonome de luptă, echipamentelor de protecție ș.a. dar și la refacerea lanțurilor de aprovizionare a marilor operatori economici din industria națională de apărare.
10. Asigurarea și întărirea rezilienței României în situații de criză și reducerea dependenței față de furnizorii de materii prime și furnituri din afara spațiului UE și NATO, prin investiții realizate de către statul român în capacitățile de producție din domeniul industriei naționale de apărare atât pentru produse militare, cât și pentru cele cu dublă utilizare.
11. Atragerea de investiții străine și crearea de societăți mixte cu investitori strategici din state membre UE, NATO și/sau a unor state cu care România are încheiate parteneriate strategice în domeniul apărării și industriei de apărare.
12. Absorbția de fonduri externe nerambursabile, cu rezultate concrete, concentrarea eforturilor pe accesarea fondurilor externe nerambursabile contribuind la scăderea considerabilă a presiunii asupra bugetului de stat; dezvoltarea capacității de gestionare, accesare și implementare a fondurilor externe nerambursabile în industria națională de apărare.
13. Crearea unor clustere în parteneriat public-privat în zone de excelență științifică ca și premisă pentru dezvoltarea cercetarii-inovării și producției de echipamente militare și dual-use pe teritoriul României contribuind astfel la crearea unei componente militare economice care să asigure baza pentru protejarea intereselor naționale și reducerea dependenței de surse externe
14. Revizuirea/definirea cadrului legislativ și procedural pentru a permite și sprijini – în condiții de transparență și concurențialitate economică astfel încât: să fie stabilit modul și condițiile în care societățile de stat se pot asocia cu investitori privați; să fie încurajate investițiile private în dezvoltarea unor produse militare/ tehnologii emergente; să fie consolidat controlul statului asupra operatorilor ce activează în domeniul militar.
