Inițiativa este argumentată prin faptul că regiunea traversează de peste trei decenii un declin economic structural sever.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Acest declin are drept cauză directă, potrivit inițiatorilor, procesul de restructurare și închidere a activitațll extractive a huilei în județul Hunedoara, numărul locurilor de muncă din sector scăzând de la peste 51.000 în anul 1991 la doar aproximativ 2.900 în prezent.
De asemenea, izolarea geografică actuală a microregiunii, constatată explicit în Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului 2021-2030, blochează reconversia economică și valorificarea potențialului turistic montan și cultural.
Inițiatorii mai arată că angajamentele asumate de România pentru neutralitatea climatică prevăd închiderea definitivă a minelor și a capacităților energetice pe cărbune în perioada 2030-2032, fapt ce va genera pierderea a încă 5.550 de locuri de muncă directe.
”În acest context, crearea unei conexiuni rutiere rapide nu reprezintă doar un obiectiv de infrastructură, ci o măsură compensatorie de echitate socială. Proiectul propune un instrument concret de afragere a investițiilor private prin valorificarea siturilor industriale dezafectate aflate în proprietate publică, favorabil poziționate, dar neatractive în prezent din cauza izolării rutiere.
De asemenea, infrastructura de mare viteză va reduce mobilitatea deficitară a forței de muncă locale și va opri fenomenul de migrație masivă a tinerilor calificați către alte centre urbane sau în afara țării întrucât acești tineri vor avea noi locuri de muncă la dispoziție și noi perspective locale”, arată autorii proiectului.
Potrivit acestora, conexiunea rutieră actuală se realizează exclusiv pe DN66 (E79), un drum suprasolicitat, cu sectoare montane geometrice restrictive.
De asamenea, cea mai apropiată autostradă (A1) se află la o distanță de aproximativ 80 (peste 70 de minute de parcurs de la Petroșani), afectând timpii de transport de marfă și descurajând investitorii.
Infrastructura feroviară (Linia 202 Simeria-Filiași) operează și ea cu restricții majore de viteză din cauza uzurii, o călătorie către București durând minimum 6,5 ore, iar către Cluj-Napoca peste 5,5 ore, astfel că realizarea autostrăzii va asigura separarea fluxurilor de trafic greu de cel local, sporind exponențial siguranța rutieră pe coridorul Deva-Petroșani.
Proiectul, mai arată sursa citată, ridică la rang de prioritate națională coridoare parțial recunoscute în documentele strategice naționale, precum Master Planul General de Transport (care prevede modernizarea la nivel TransRegio a DN66) și Programul Operațional Transport 2021-2027.
”Obiectivul va conecta pe un singur coridor rapid un patrimoniu istoric universal de excepție: cetatea dacică de la Bănița (sit UNESCO), Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Geoparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului și Castelul Corvinilor, transformând turismul cultural într-un motor economic alternativ sustenabil”, argumentează autorii proiectului.
Inițiatorii scot în evidență faptul că proiectul respectă cu strictețe principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de Art. 1 alin. (4) din Constituția României.
”Spre deosebire de inițiativele anterioare respinse de Consiliul Legislativ pe motivul ingerinței legislativului în atribuțiile executive ale Guvernului, prezenta normă nu instituie obligații directe de execuție bugetară imediată”, subliniază inițiatorii.
Astfel, proiectul andatează Ministerul Transporturilor și Infrastructurii să pornească procedurile administrative, recunoaște competența exclusivă a Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici prin Hotărâre de Guvern, în urma finalizării Studiului de Fezabilitate și include norme privind obligativitatea procedurilor de consultare cu partenerii sociali.
Finanțarea autostrăzii ar urma să se realizeze eșalonat, din fonduri externe nerambursabile (Fondul pentru o Tranziție Justă, Programele Europene de Transport), de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite.
”Proiectul de lege este în deplină concordanță cu legislația comunitară privind rețelele transeuropene de transport (TEN-T) și respectă standardele de mediu privind ariile protejate (Directiva Habitate și Directiva Păsări), traseul urmând culoarul natural al văii râului Strei și pasul Merișor—Bănița pentru a evita zonele de protecție integrală (Natura 2000 Strei-Hațeg, Parcul Național Retezat)”, amai afirmă inițiatorii.
După cum a relatat Profit.ro, aleși din toate partidele au propus în Parlament construcția de autostrăzi, subsumându-se astfel Executivului.
Exasperați că niciun guvern nu construiește o autostradă care să unească Moldova de Transilvania, au inițiat un proiect care ar fi trebuit să oblige Guvernul să realizeze construcția în doar 4 ani.
De asemenea, alți parlamentari au propous în trecut Autostrada Estului, care să fie construită tot în câțiva ani și care să lege orașele Galați, Brăila, Buzău și Ploiești.
Judecătorii Curții Constituționale au decis însă că Parlamentul nu își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter inferior legilor, precum hotărârile de guvern sau alte acte de natură administrativă.
