Pentru că fusese adoptat tacit de Senat și ca urmare a multiplelor amendamente aduse proiectului, acesta va fi rediscutat acum și de către senatori, înainte de a fi declarat ca adoptat de Parlament.
Trimis de către Guvern pentru adoptare Parlamentului în urmă cu peste 3 ani, proiectul de lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor trebuie adoptat astfel încât să intre în vigoare până la data finalizării PNRR, respectiv până la 31 august. În caz contrar România riscă să piardă fonduri de 1,1 miliarde euro, după cum a arătat Profit.ro, potrivit căreia adoptarea proiectului este condiționată de obținerea unei decizii la nivelul coaliției de guvernare.
Proiectul a fost adoptat de către Guvernul Ciucă în martie 2023 și transmis Parlamentului în aprilie 2023, iar în Senat a fost avizat în mod tacit - adică fără dezbatere - și transmis Camerei Deputaților în iunie 2023, în calitate de for decizional.
De atunci, însă, comisiile de specialitate nu îi întocmiseră raport pentru a fi votat în plen, deși au avut loc dezbateri generale și proiectul se află în procedură de urgență.
Adoptarea Codului a fost convenită anterior de principiu participanții la discuția convocată de președintele Nicușor Dan cu reprezentanții PSD, PNL, USR și UDMR. La discuțiile de la Cotrocemi s-a stabilit că noul Cod nu va aduce noi reglementări privind spațiile verzi și plajele, care vor fi reglmenetate în legi separate.
Toate partidele au subliniat că astfel este respectat votul bucureștenilor privind autorizațiile de construcții din Capitală.
Referendumul local din București, inițiat de Nicușor Dan ca primar general al Capitalei și desfășurat pe 24 noiembrie 2024, a prevăzut consultarea populației cu privire autorizațiile de construire și împărțirea banilor între Primăria Generală și sectoare.
Referendumul validat prevede emiterea tuturor autorizațiilor de construire pe teritoriul orașului să fie centralizată și aprobată de Primarul General, în loc să fie împărțită pe sectoare, iar Consiliul General al Municipiului București (CGMB) să aibă puterea de a decide repartizarea impozitelor și taxelor locale între Primăria Capitalei și cele șase primării de sector.
”Începând cu data de 1 noiembrie 2028, în cadrul aparatului de specialitate al primarului general al municipiului București se reorganizează și funcționează direcția generală responsabilă cu domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, condusă de arhitectul-șef al municipiului București, asistat de 7 arhitecți-șefi adjuncți, ale căror atribuții se stabilesc prin dispoziție a primarului general”, prevede proiectul.
Codul Urbanismului ar urma să simplifice mult procedurile necesare edificării anumitor tipuri de construcții. Printre beneficiile menționate se numără posibilitatea începerii construcției unei case în mediul rural în termen de 15 zile printr-o simplă notificare și proceduri simplificate pentru modificări interioare.
Potrivit Codul Urbanismului, pentru o casă unifamilială, ridicată în mediul rural, cu o suprafață de maximum 150 de metri pătrați și cu un singur nivel, nu va mai fi nevoie de autorizații, dacă aceasta este ridicată pe baza unor proiecte întocmite de un specialist.
Unele categorii de construcții nu vor mai necesita autorizare de construire, pe baza unui simplu amplasament, precum o stație de încărcare electrică a mașinilo pe domeniul public.
Alte tipuri de construcții vor putea fi construite pe baza unei notificări la primărie – terase, garaje, bucătării de vară, chiar și case de o dimensiune mai mică în mediul rural, pe baza unui proiect întocmit de un specialist, adică de un proiectant sau de un arhitect.
Primăria va verifica în planul urbanistic zonal și de detaliu dacă se poate amplasa o astfel de construcție, eliminându-se procedura de certificat de urbanism și autorizație de construire.
Deputatul USR Radu MIhaiu, fost primar al scetorului 2, a arătat că s-a reușit oprirea acelor amendamente care spuneau că cei din societatea civilă au un timp limitat să conteste documentațiile de urbanism și că ar putea să fie dați în judecată de către dezvoltatori în cazul în care apără interesele comunității.
”Prima dată când am venit să dezbat Codul Urbanismului, nu eram parlamentar, eram în 2023 și am venit atunci cu primarul Bucureștiului, acum președintele României, pentru că în acel cod se depuseseră niște amendamente care aveau un risc major să treacă, amendamente care permiteau măcelările a spațiului verde, care permiteau supraetajari cu până la două etaje și părea în acel moment că acest cod al urbanismului va fi o mană cerească pentru dezvoltatorii imobiliari care vreau să facă profit pe seama celorlalți cetățeni. Din fericire, după trei ani de dezbate intense, după peste o mie de amendamente, după negocieri dificile, a reieșit un cod care chiar dacă este imperfect, așa cum au spus și colegii noștri, este o variantă mult îmbunătățită”, a spus MIhaiu.
Potrivit acestuia au fost oprite și supraetajările, care înainte erau legale și în afara documentațiilor de urbanism.
”În primul rând, se pierde din regimul de protecție a mai multor spații verzi și, în al doilea rând, există prevederi care afecteaază principul legalității”. Niculor Dan explica atunci că, potrivit proiectului de lege, autoritații de construire emise în baza unor PUZ-uri declarate nelegale de către instanță rămân în vigoare. (...) Tehnic, în cuvinte mai puține, se legalizează hoția din urbanism și construcții”, spunea Nicușor Dan.
Acesta a făcut apel la liderii coaliției PSD-PNL de atunci: ”Fac un apel către liderii coaliției - domnul Ciolacu, domnul Ciucă - să privească cu atenție acest proiect de legislație pentru că de el depinde modul în care vor arăta orașele și satele din România în viitor”.
Pe de altă parte, Asociația Investitorilor de Real Estate din România (AREI), organism care reunește cei mai mari proprietari de clădiri din țară, a criticat proiectul atât în privința suspendării autorizațiilor de construire emise legal, cât și cu privire la favorizarea abuzurilor motivate de nevoia de spațiu verde prin noul Cod al urbanismului.
