Rezerva de apă din sol este satisfăcătoare sau apropiată de optim în mare parte din Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania. Seceta pedologică rămâne însă puternică în Banat, Crișana, Maramureș și local în Dobrogea, Muntenia și Moldova, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie.
Boost excelent la grâu, care ocupă 28% din terenurile agricole ale țării
Grâul este una dintre culturile de bază ale agriculturii românești. În 2025, a ocupat 2,31 milioane de hectare, adică 45,3% din suprafața cultivată cu cereale pentru boabe și aproximativ 28% din întreaga suprafață cultivată a României, potrivit INS.
În România, randamentul estimat ajunge anul acesta la 5,13 tone pe hectar, cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani, în creștere cu peste 10% față de anul trecut.
Producția totală este estimată între 13,3 și 14 milioane de tone. La nivelul Uniunii Europene, recolta de grâu comun este prognozată la 126,9 milioane de tone, cu un randament mediu de circa 5,5–6 tone pe hectar.
Porumbul, calamitat în vestul Europei, merge bine în România
Franța traversând al treilea val de căldură de la sfârșitul lunii mai și cu puține ploi prognozate în zilele următoare, pierderile de producție agricolă s-ar putea accentua și ar putea anula câștigul adus recoltei europene de precipitațiile mult mai bune din România, observă Reuters.
La nivel național, producția de porumb ar putea fi apropiată de medie sau ușor peste ultimii ani slabi. În timp ce țările din vest sunt gata să o declare cultură calamitată, o estimare de piață indică o recoltă bună, de aproximativ 8,2 milioane de tone de porumb pentru România, față de 7,75 milioane tone în 2025.
Floarea-soarelui rezistă mai bine la secetă, dar căldura excesivă din perioada de înflorire poate reduce umplerea semințelor și conținutul de ulei. Rezultatul probabil este o producție medie la nivel național, cu diferențe foarte mari între ferme și regiuni.
An încă bun pentru struguri
Căldura prelungită favorizează acumularea de zahăr și maturarea strugurilor. Anul poate fi bun calitativ pentru vin, dar podgoriile afectate de secetă pot avea producții mai mici și boabe mai puțin dezvoltate.
Pentru România nu există încă o estimare solidă privind recolta din 2026, iar rezultatul va depinde de vremea din august și septembrie.
Toamna se anunță favorabilă pentru grâu și orz
Prognozele sezoniere indică temperaturi peste normal în cea mai mare parte a Europei și o probabilitate crescută de precipitații în sudul continentului la începutul toamnei și în centrul Europei spre finalul ei, potrivit Copernicus.
Pentru România, poate însemna o perioadă mai lungă pentru pregătirea terenului, semănat și răsărire. Grâul și orzul de toamnă ar putea avea timp suficient să răsară și să înfrățească înainte de iarnă.
Riscul principal rămâne lipsa apei în stratul superficial al solului. Dacă septembrie rămâne uscat în vest și sud-est, fermierii pot fi obligați să semene în teren uscat sau să întârzie lucrările.
Rapița rămâne cea mai vulnerabilă cultură de toamnă
Rapița e o plantă care are nevoie de ploaie imediat după semănatul din august și septembrie. Lipsa apei la răsărire poate compromite cultura încă din primele săptămâni. Temperaturile ridicate favorizează, în același timp, apariția dăunătorilor.
O iarnă blândă nu înseamnă automat o iarnă bună
Este prevăzută o iarnă blândă. Modelele sezoniere indică o probabilitate mai mare pentru temperaturi peste mediile climatologice în lunile de la începutul sezonului rece, însă este prea devreme pentru a afirma că întreaga iarnă 2026–2027 va fi blândă în România.
O iarnă mai caldă decât media reduce riscul de îngheț sever pentru grâu, orz și rapiță. Scade și probabilitatea pierderilor provocate de înghețarea și dezghețarea repetată a solului.
În schimb, temperaturile ridicate cresc riscul de boli și dăunători și pot determina plantele să își reia vegetația prea devreme. Cel mai periculos scenariu este un ianuarie cald, urmat de o răcire bruscă în februarie. Plantele își pot pierde o parte din rezistența la frig și devin mai vulnerabile la ger.
El Niño se transformă în monstru
El Niño, fenomenul climatic de scară globală format în Pacific, este prognozat să se întărească până la sfârșitul anului și să devină un fenomen major, persistent până în primăvara 2027, potrivit NOAA.
Influența sa asupra României este indirectă și depinde de circulația Atlanticului, de poziția curentului-jet și de evoluția maselor de aer din Europa.
Agricultura generează direct circa 2,5% din PIB-ul României, o pondere de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene.
