Acesta a fost inițiat și ca urmare a problemelor semnalate de Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
″Potrivit datelor disponibile, volumul cererilor de decontare aflate în analiză este de aproximativ 6 miliarde lei, iar menținerea pragului actual de 40% generează dificultăți semnificative în asigurarea fluxurilor financiare necesare continuării activității furnizorilor, cu potențiale efecte asupra stabilității pieței de energie și asupra consumatorilor finali.
Prin Adresa ACUE nr. 676/25.03.2026, furnizorii de energie au semnalat dificultățile fmanciare generate de întârzierile excesive în procesul de decontare, precum și necesitatea majorării procentului aferent plăților parțiale, în vederea reducerii presiunilor de lichiditate și a evitării amplificării costurilor de finanțare″, se arată în expunerea de motive.
Inițiatorii amintesc că, prin Ordonanța de urgență a Guvemului nr. 38/2026, a fost instituit cadrul legal necesar pentru suspendarea plăților efectuate de la bugetul de stat în situațiile în care, în cadrul procesului de verificare și decontare, sunt identificate nereguli, suspiciuni privind legalitatea documentelor ori au fost inițiate proceduri penale relevante, ″fiind astfel deja instituite mecanisme suficiente pentru protejarea fondurilor publice și prevenirea efectuării unor plăți nejustificate″.
Potrivit sursei citate, pățile parțiale reprezintă exclusiv o modalitate de executare etapizată a unor obligații deja existente ale statului, iar nu o decontare definitivă: sumele au fost depuse și supuse verificărilor preliminare realizate de ANRE, iar eventualele diferențe dintre sumele acordate și cele validate definitiv se regularizează în etapa finală de decontare, potrivit mecanismului legal existent.
″În consecință, majorarea procentului plăților parțiale nu implică cheltuieli bugetare suplimentare, ci exclusiv o ajustare a ritmului de efectuare a plăților, măsura fiind justificată și proporțională în contextul mecanismelor de control instituite prin Ordonanța de urgență a Guvemului nr. 38/2026″, se spune în document.
Corelativ, proiectul mai propune: perceperea de dobânzi și penalități de întârziere, pentru sumele plătite și nerecuperate în temenul legal de 10 zile lucrătoare (de la furnizori), stabilirea temenului final de 31 decembrie 2026 pentru introducerea datelor necesare decontării, respectiv regularizării sumelor decontate de la bugetul de stat, clarificarea obligației furnizorilor de a returna diferențele rezultate din regularizarea volumelor facturate, emiterea, în termen de 30 de zile, a unui ordin comun al Ministerului Energiei și al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, cu consultarea ANRE, privind analiza, verificarea, validarea și plata cererilor de decontare, precum și dispoziții tranzitorii care pemit furnizorilor, pentru cererile deja plătite la nivelul de 40%, depunerea unei cereri adiționale pentru diferența de 20%.
Bugetul de stat pe 2026 prevede alocări totale de 3,75 miliarde lei pentru plata compensațiilor cuvenite furnizorilor în vederea acoperirii costurilor fostei plafonări a prețurilor finale la consumatori, în vigoare până la 1 iulie 2025 (la curent electric), respectiv 1 aprilie 2026 (la gaze). Astfel, în 2026, Ministerul Muncii a primit pentru asta 1,75 miliarde lei, iar cel al Energiei – 2 miliarde lei.
Însă în primele 6 luni ale anului, Ministerul Energiei a plătit numai circa 191 milioane lei, iar cel al Muncii - 104,3 milioane lei.
Execuția bugetară preliminară pe 2025 a arătat că ministerele Muncii și Energiei au plătit în total circa 3,84 miliarde lei drept compensații furnizorilor de energie anul trecut.
Însă până în 30 iunie 2025, ca sursă de finanțare a compensațiilor exista contribuția la Fondul de Tranziție Energetică, suprataxă care nu se mai aplică anul acesta. Anul trecut, din contribuție s-au strâns circa 1,175 miliarde lei.
