Anunțul depunerii cererii 5 din PNRR a fost făcut vineri, după ședința de guvern.
„Astăzi suntem gata cu un număr de 75 de ținte și jaloane din care 21 pe reforme și 54 pe investiții. Vom depune această cerere de plată numărul 5 în valoare de 2,84 miliarde de euro din care 1,65 miliarde pe partea de grant si 433 de milioane euro pe partea de împrumut.”, a spus Pîslaru.
Absorbție de 78% a granturilor din PNRR, după cererea 5 de plată
Partea de grant de 1,65 miliarde de euro este cea mai importantă, pentru că reprezintă sume nerambursabile, a subliniat el.
„Prioritatea absolută de când am venit la guvernare anul trecut a fost să nu pierdem nimic din alocarea pe granturi și alocarea a rămas în continuare de 13,57 miliarde de euro. Din perspectiva absorbției, înainte de cererea de plată 5 eram la un procent de 66% din suma pe partea de granturi și cu cererea de plata 5 vom ajunge la 78% pe suma de granturi. Ne apropiem de o absorbție bună.” a afirmat ministrul.
Acesta s-a arătat optimist față de acordul de la Comisia Europeană.
„Ca să fie foarte clar, estimăm o cerere de plată 5 curată, exact cum s-a întâmplat și la cea mai mare cerere care a fost aprobată pentru România, cererea de plată 4, și este foarte important să ne uităm din nou puțin în trecut. Atunci când am venit, acest guvern a fost instalat și am venit ca ministru la Ministerul Investițiilor și Proiecte Europene, PNRR era la un procent de 47%, 47,19%, după ce ratase o bună parte din cererea de plată 3 și ratase și o componentă relativ mică din cererea de plată 2. În acest un an și două luni de zile, sub guvernul Bolojan, am adăugat 31% la PNRR. Asta înseamnă, pe total, repet, procentul de 78% la care vom ajunge după cererea de plată 5.” a declarat Pîslaru.
Urmează cererea de plată 6. Ce granturi riscăm să pierdem
Acesta a anunțat că România pregătește deja și cererea finală din PNRR, cererea de plată 6, de unde am putea încasa 2,58 miliarde de euro pe partea de grant și 1,76 miliarde de euro pe partea de împrumut.
„Prin urmare, miza sumei nerambursabile pe PNRR va fi redusă la acest cuantum din cererea de plata 6 - 2,58 miliarde euro. Nu avem cum să ajungem la o valoare de pierdere peste aceasta valoare.”, a declarat vineri Dragoș Pîslaru.
„Riscurile de a rata investiții sunt marginale”
Această cerere depinde de investițiile și de reformele pe care le avem de îndeplinit, a subliniat el.
„Spitalele de pe grant, toate cele cinci spitale se termină. Zona de Autostradă A7, două segmente, sunt deja cu procesele verbale de recepție. Al treilea o să aibă, înainte de 31 august, procesul de recepție cu anexe, convenit deja, de altfel, în negocierea cu Comisia Europeană.”, a spus el.
Pe segmentele de feroviar pe care s-a renegociat cu CE, de la kilometri la valori în plată, iarăși, suntem în grafic pentru recuperarea pe partea de grant, a precizat ministrul.
În privința investițiilor din PNRR, riscurile de a rata investiții sunt mai degrabă marginale, a susținut el.
„Asta înseamnă, de fapt, că pentru cele 2,58 miliarde rămase în cererea de plată 6, pe componenta de investiții, având în vedere rezervele pe care le avem pe anumite portofolii, pentru că au fost niște discuții cu privire la proiecte din domeniul Ministerului Dezvoltării sau Educație, vă atrag atenția că am avut rezerve de contractare de peste 4,5 miliarde de lei, care ne permit să stăm confortabil cu ideea de decontare și finalizare de investiții pe angajamentele din PNRR, pe partea de grant, cu siguranță. Pe alte domenii, avansul este unul care este în grafic, deci cumva pe investiții suntem bine.” a spus Pîslaru.
Probleme cu reformele: Legea salarizării este cap de afiș
Provocările sunt însă în ceea ce privește finalizarea reformelor
„Aici mă refer la o reformă mai puțin cunoscută, poate că este jalon în PNRR, Legea hidrogenului este în Parlament și ar trebui inclusă în sesiunea extraordinară care sperăm să mai fie organizată, dar evident, poate capul de afiș este Legea salarizării, pentru care suntem în acest moment în secretariat tehnic și pregătirea unei versiuni pentru a fi prelată de către partide. Aș vrea să vă spun că, dacă aceste reforme... bineînțeles, nu vă ascund că avem acea îngrijorare, pe care am manifestat-o și public, legat de proiectul cu decarbonizarea, acel amendament trebuie să fie respins pentru ca să nu avem o problemă cu această cerere finală. Deci, în aceste asumpții este foarte important de înțeles că România, dacă ar reuși să adopte aceste reforme, ar putea să ajungă la 97,22% din PNRR.” a mai spus ministrul.
Întrebat despre modificările care vor fi aduse la lagea salarizării, Dragoș Pîslaru a menționat că varianta actuală este îmbunătățită semnificativ pe două domenii, pe sănătate și pe educație, comparativ cu forma apărută în spațiul public pe 17 iulie.
„Nu spun că există un acord din partea sindicatelor pe variantele respective, există însă o aliniere instituțională importantă cu ministerele de linie, Educație și Sănătate și, evident, faptul că discutăm cu sindicatele în continuare, arată că dialogul, care la un moment dat fusese blocat din diverse pricini, este reluat.”, a spus ministrul
Legea salarizării ar putea fi promulgată până la finalul acestei luni
Planul este ca în acest weekend să transmitem către Administrația Prezidențială un ansamblu de amendamente care să poată să servească ca un proiect cap-coadă pentru următoarea discuție a liderilor politici, a continuat el.
„Dacă acea discuție va avea loc săptămâna viitoare, marți, miercuri, când va decide Administrația Prezidențială, domnul președinte Nicușor Dan să convoace, este timp suficient ca apoi proiectul să fie preluat de liderii..., de partidele politice, să fie înregistrat în Parlament spre sfârșitul săptămânii viitoare, și să avem o sesiune extraordinară cu niște date care au fost vehiculate, 25-26 august, care permit promulgarea în timp util.”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Cererea de plată 5, întârziată o săptămână. Când va fi depusă ultima cerere din PNRR
Depunerea cererii de plată 5 vine cu o întârziere de o săptămână, după ce luna trecută ministrul Pîslaru anunțase că aceasta se va depune pe 7 august.
„Azi depunem cererea de plată, în mod evident aceasta va necesita o perioadă pe care o estimăm de circa două luni de zile pentru o decizie, preliminarea Comisiei și apoi, în mod evident, decizia Consiliului. Ne uităm, deci, la încasarea efectivă a sumei în acest an, ceea ce este foarte important pentru Ministerul de Finanțe.”, a spus vineri ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene.
Cât privește cererea de plată 6, conform ghidului Comisiei Europene, aceasta se va depune undeva la sfârșitul lui septembrie, 30 septembrie este data de lucru pe care o operăm, a mai spus ministrul.
