Pentru a descrie situația, ea a folosit celebra replică din serialul Game of Thrones.
„Vă place Game of Thrones? Winter is coming (link VIDEO). O vom simți foarte puternic în emisfera nordică”, a spus ea la conferința Semafor World Economy de la Washington.
Presiunea creșterii prețurilor
Deși iarna se apropie și la propriu, Georgieva a folosit anotimpul în sens figurat. Ea a avertizat asupra creșterii prețurilor la energie, în special la produsele energetice rafinate.
Gazele naturale sunt deja de 2,5 ori mai scumpe decât la începutul anului, iar prețurile carburanților în Europa sunt la niveluri record, parțial din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, care a perturbat rutele de aprovizionare, și parțial din cauza războiului din Ucraina și a renunțării ulterioare la petrolul și gazele rusești, ca urmare a sancțiunilor, scrie tportal.
„În cea mai mare parte, noi nu folosim petrol brut, ci produse rafinate. Vă avertizez. Vom simți presiunea creșterii prețurilor produselor rafinate, iar acestea vor crește și mai mult.
Este un avertisment serios, pentru că această presiune va împinge inflația și mai sus, obligând băncile centrale să «strângă cureaua»”, a reiterat Georgieva.
Majorarea dobânzilor
Banca Centrală Europeană și-a majorat dobânzile-cheie cu 0,25 puncte procentuale la 10 septembrie, ducând dobânda de refinanțare pentru bănci la 2,65%, dobânda pentru depozitele overnight ale băncilor la 2,5%, iar dobânda pentru creditele overnight la 2,9%.
De remarcat că BCE majorase dobânzile cu 0,25 puncte procentuale și în iunie, semnalând că lupta împotriva inflației prin aceste măsuri va continua.
În prezentarea celor trei scenarii economice, BCE a arătat că, în scenariul cel mai nefavorabil, inflația din zona euro ar putea ajunge la 4% în acest an și ar putea urca la 5,3% anul viitor.
„Am văzut deja acest lucru întâmplându-se într-o serie de țări, inclusiv în Statele Unite, în perioade normale, care de obicei nu ridică probleme. Însă acum este o problemă uriașă, pentru că țările dezvoltate au niveluri ale datoriei publice extrem de ridicate din perspectivă istorică. La nivel global, datoria este chiar mai mare decât era după al Doilea Război Mondial”, a avertizat Georgieva.
Plata datoriilor, nu subvenții
În consecință, a subliniat ea, guvernele vor avea mai puțin spațiu pentru a acorda subvenții populației, cum sunt, de exemplu, pachetele de măsuri prin care guvernul croat cofinanțează costurile cu energia electrică, gazele și încălzirea și plafonează, în același timp, prețurile carburanților.
„Când dobânzile cresc, crește și suma plătită ca dobândă, iar acest lucru limitează capacitatea guvernelor de a face orice, inclusiv de a-i ajuta pe cetățeni să facă față costului ridicat al vieții. Trebuie să ne pregătim ca oamenii să fie nemulțumiți, poate chiar să iasă în stradă.
Trebuie, de asemenea, să ne pregătim pentru combinația dintre dobânzi ridicate și o pondere mare din veniturile guvernelor care va merge către plata dobânzilor, pentru a ține sub control această creștere”, a concluzionat șefa FMI.














