Ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea, a declarat că este un adept al reorganizării administrativ-teritoriale a țării și speră ca viitorul Parlament să creeze cadrul legal necesar acestui demers. El a recunoscut că în acest moment nu e posibilă această reorganizare și susține că e nevoie de modificarea Constituției.
„Sunt adeptul reorganizării administrativ-teritoriale, chiar dacă de multe ori nu am fost pe placul multor colegi care sunt în administrația publică locală sau județeană. După cum bine știți, o perioadă de trei ani de zile am fost președintele Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, am avut experiență și ca primar timp de 12 ani, șapte ani de zile am fost președintele Consiliului Județean Brașov. Sunt adeptul reorganizării administrativ-teritoriale și sper ca în legislatura viitoare să se poată materializa acest lucru, ținând cont de faptul că în prezent nu avem cadrul legal pentru a putea face astfel de comasări ale localităților. S-a încercat un astfel de referendum la Buzău, din păcate nu au reușit să întrunească numărul de persoane pentru ca acest referendum să poată fi validat. Trebuie modificată Constituția”, a spus Veștea luni într-o conferință de presă la Bistrița, potrivit Agerpres.
Ministrul a adăugat că un prim pas îl reprezintă consorțiile administrative, prevăzute ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și pentru care deja sunt pregătite documentațiile necesare.
„Ceea ce vă pot spune este faptul că acest lucru se va realiza în perioada următoare și prin intermediul consorțiilor administrative. Noi avem un jalon în PNRR prin care reglementăm modul în care vor funcționa aceste consorții administrative, în sensul că mai multe localități se pot asocia, pot crea personalitate juridică, pot asigura bugetul unei astfel de entități printr-o contribuție de, știu eu, 5% din bugetul fiecărei localități, în așa fel încât să poată să funcționeze integrat, să poată să își angajeze arhitect-șef, să își poată angaja o serie de persoane pe care, din păcate, nu își pot permite să le angajeze pe actuala organigramă a primăriei. Acest jalon va trebui să îl îndeplinim în perioada imediat următoare, noi deja am pregătit toate documentele necesare, în așa fel încât să creăm o astfel de oportunitate, și cred că va fi un prim pas în perspectiva comasării localităților și chiar a viziunii unei viitoare regionalizări”, a mai afirmat ministrul Adrian Veștea.
Actuala împărțire a teritoriului, extrem de fragmentată, datează încă din 1968 și este considerată de experți una din cauzele decalajelor de dezvoltare și lipsei de infrastructură. Președintele Iohannis a enunțat și el în anii precedenți nevoia unei reforme teritoriale, dar până în acest moment nu există nici o inițiativă guvernamentală sau parlamentară în acest sens.
Actuala organizare a administrației centrale, cu structuri (inspectorate, direcții etc.) în fiecare din cele 41 de județe, plus sectoarele Bucureștiului, e criticată constant pentru lipsa de eficiență și pentru menținerea unui aparat birocratic stufos, cu costuri uriașe pentru stat.
În ultimul deceniu au existat două exemple semnificative de trecere de la structurile județene la cele regionale: Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF – în 2013) și SRI în 2019, într-o mișcare surpriză anunțată în premieră de G4Media.ro. Ambele instituții au fost reorganizate pe baze regionale ca să-și eficientizeze activitatea.
În ianuarie 2021, reforma administrativ-teritorială a României fusese cerută și de Federația Concordia, care reunește cele mai mari patronate sectoriale din România.
În decembrie 2020, și Asociația Municipiilor din România (AMR) ceruse o nouă organizare administrativ teritorială. „România este singura țară din Uniunea Europeană, din cadrul fostului bloc comunist, care are o lege a organizării administrativ-teritoriale a țării din perioada regimului comunist (1968). Această lege, fundamentată pe principiul centralismului democratic, specific regimului comunist, este în contradicție flagrantă cu principiul subsidiarității care stă la baza construcției și funcționării Uniunii Europene. De asemenea, această lege constituie un obstacol major în calea modernizării României, a debirocratizării și a absorbției mai eficiente a fondurilor europene”, arătau reprezentanții AMR.
