Creșterea prețurilor gazelor naturale, deficitul de personal și lipsa navelor comerciale alimentează creșterea peste așteptări a prețurilor și pun sub semnul întrebării ideea că inflația va fi tranzitorie, potrivit analiștilor intervievați de Reuters.
Ce se va întâmpla pe piața de energie va fi anunțat la Videoconferința Profit.ro Oil&Gas, organizată împreună cu Black Sea Oil&Gas și Federatia Patronală Petrol și Gaze (FPPG).
Videoconferința, programată pentru 19 octombrie, va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV. Detalii AICI
Reprezentanții băncilor centrale, chiar dacă afirmă în continuare că inflația va încetini, încep să recunoască faptul că creșterea prețurilor va fi ridicată o perioadă mai lungă de timp din cauza unei serii de factori care susțin creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor și măresc așteptările inflaționiste, scrie News.ro.
Concluziile acestora vor determina în cele din urmă cât de rapid vor începe băncile centrale să retragă măsurile de stimularea care au inundat piața cu mii de miliarde de dolari pentru a atenua impactul crizei Covid-19.
”Băncile centrale se vor concentra mai mult pe creștere și vor rămîne un pic sub curbă? Sau vor fi mai îngrijorate de inflație și vor începe retragerea măsurilor de stimulare mai devreme?”, s-a întrebat Charles Diebel, director pentru venituri fixe și manager de active la Mediolanum International Funds.
Iată cinci elemente majore în discuțiile legate de inflație:
Inflația gazelor naturale
Prețurile gazelor naturale au crescut în Europa și Statele Unite cu peste 350%, respectiv peste 120% în acest an. Prețul petrolului a urcat cu circa 50%, iar Goldman Sachs anticipează că prețul petrolului brent va atinge 90 de dolari pe baril în acest an, de la aproximativ 80 de dolari pe baril în prezent.
Gazele și electricitatea reprezintă 4,8% din coșul inflației aarmonizate din zona reuro, utilizat de Banca Centrală Europeană. Rabobank consideră că creșterea prețurilor este un șoc separat care ar putea adăuga 0,15 puncte procentuale la estimarea sa provind inflația din zona euro pentru 2021, de 2,2%, și alte 0,25 puncte procentuale la estimarea pentru 2022, de 1,8%.
Mulți economiști consideră că prețurile mari ale gazelor vor continua, din cauza încetinirii producșiei în SUA, creșterii prețurilor permiselor pentru emisiile de carbon pentru poluatori și scăderea utilizării carburanților mai poluanți.
În China, unde inflația a atins în august 9,5%, opririle alimentării cu energie au redus producția unot produse de la ciment la aluminiu.
Penele respective sunt un risc pentru utilizatori finali precum lanțurile de aprovizionare ale industriei euro, potrivit Morgan Stanley.
Inflația cipurilor
Semiconductorii, sau așa cum sunt cunoscuți, sunt mici, dar au un impact supradimensionat asupra fabricilor globale. Numai la General Motors lipsa de cipuri a redus livrările de vehicule din trimestrul 3 cu 200.000 de unități, în timp ce scăderea producției a făcut ca prețurile mașinilor uzate să crescă puternic.
Prețurile cipurilor au crescut, iar gigantul semiconductorilor din Taiwan, TSMC, analizează noi majorări, de până la 20%. Această creștere va urca prețurile tuturor produselor, de la electronice la mașini, telefoane și mașini de spălat.
Însă și producătorii de cipuri se confruntă cu costuri mai mari de la materii prime la energie.
"Se pare că aceste penurii în semiconductori vor persista până anul viitor", a spus Jack Allen-Reynolds, economist european senior la Capital Economics.
CEO-ul Intel anticipează că semiconductorii vor reprezenta o cincime din costul unei mașini până în 2030, de la 4% în 2019, pe măsură ce vehiculele devin autonome sau electrice.
Inflația alimentelor
Prețurile alimentelor au crescut cu 30% la nivel global în 12 luni încheiate în august, potrivit unui indice calculat de Organizașia pentru Agricultură și Alimente a Națiunilor Unite, un semn al amplificării presiunilor prețurilor.
În timp ce prețurile mai ridicate ale mărfurilor agricole sunt în spatele acestei creșteri, analiștii JPMorgan atribuie, de asemenea, inflația prețurilor la alimente presiunilor legate de pandemie, cum ar fi întreruperile logistice și costurile de transport.
Pe piețele emergente, unde produsele alimentare constituie o mare parte din coșurile de inflație, există o presiune mai mare pentru a înăspri politica monetară. Este mai puțin o problemă pentru țările dezvoltate, dar creșterea prețurilor pare inevitabilă pentru articole precum băuturi răcoritoare și gustări.
Inflația mediului
Inflația mediului este atribuită regulilor stricte pentru determinarea tranziției la un viitor mai verde, de exemplu prin închiderea fabricilor și eliminarea vehiculelor navelor și minelor care poluează, reducând oferta de bunuri și servicii.
Prețurile pentru cotele europene de emisii de carbon s-au dublat anul acesta la 65 de euro pe tonă. Un preț de 100 de euro ar duce la creșterea cu 12% a prețurilor cu amănuntul ale energiei europene, adăugând 0,35 puncte procentuale la inflația din zona euro, a estimat Morgan Stanley în iunie.
Există și alte exemple. Scăderea comenzilor de nave din cauza modificărilor viitoare ale regulilor privind combustibilii ar putea slimenta creșterea tarifele transporturilor, care au crescut deja cu 280% în acest an
Inflația salariilor
Pe măsură ce cresc prețurile, cresc și așteptările inflaționiste din partea consumatorilor, care cer majorări ale salariilor.
Situația creșterii salariilor este mixtă.
Tabloul de creștere a salariilor este mixt. Câștigurile medii orare din SUA au crescut cu 0,6% în august, iar așteptările inflaționiste din SUA pe cinci ani se ridică la aproximativ 3%, arată sondajele.
În unele sectoare din Marea Britanie, câștigurile au crescut cu până la 30% în acest an. Costurile forței de muncă din zona euro au scăzut în T2, dar atât inflația, cât și așteptările inflaționiste cresc.
