Miniștrii de Interne ai Uniunii Europene (UE) au dezbătut, la Luxemburg, pe tema unei noi înăspriri a politicii migrației, între cereri de revizuire a ”directivei expulzării” și discuții inflamante despre transferuri de migranți în țări terțe”, relatează AFP.
Ei au avut în vizor summitul UE de la 17-18 octombrie, la Bruxelles, la care șefii de stat și de guverne urmează să abordeze o consolidare a controalelor la frontierele externe ale Uniunii și o accelerare a expulzării migranților clandestini, scrie News.ro.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
În vederea pregătirii summitului, miniștrii au prezentat, la un dejun de lucru, ”soluții inovatoare” în vederea unei expulzări mai eficiente.
Ungaria și Italia au pus în dezbatere o propunere controversată cu privire la ”hub-uri de expluzare” - centre în care să fie trimiși migranți ilegali, în țări din afara UE.
Aceste ”hub-uri” sunt inspirate din acordul încheiat de către Guvermul Giorgiei Meloni, șefa Partidului Fratelli d'Italia (FdI, postfascist) cu Albania, unde două centre urmează să orimească migranți arestați în apele italiene.
Ele amintesc totodată proiectul abandonat de către regatul Unit de a expulza în Rwanda migranții intrați ilegal în regat.
La nivel european este vorba despre o simplă pistă de lucru - cu șanse slabe de izbândă -, însă care ilusrează o înăsprire a tonului împotriva imigrației în Europa, în contextul unei ascensiuni a extremei drepte.
”Trebuie să nu îndepărtăm nicio soluție apriori”, a cerut ministrul francez de Interne Bruno Retailleau referitor la aceste ”hub-uri”.
Retailleau, care provine din dreapta conservatoare, a făcut însă o districție între ”publicuri diferite” de migranți, sugerând că o asemenea măsură ar viza doar ”solicitanți de azil” în Franța, în numele Preambului Constituției din 1948.
Omoloaga sa germană, Nancy Faeser, s-a arătat prudentă, a amintit că expulzările presupun un ”acord cu un stat (terț) partener” și a subliniat că aceasta este principala ”problemă practică”.
Concret, pe plan legislativ, mai multe țări europene cer o revizuire a ”directivei expulzării” din 2008, care armonizează regulile în domeniul ”conducerii la frontieră”.
Franța și Germania tocmai și-au exprimat susținerea unei note a Olandei și Austriei cu privire la acest subiect, în vederea unei ”facilitări” și ”accelerări” a expulzărilor.
REVIZUIREA ”DIRECTIVEI EXPULZĂRII”
Bruno Retailleau, care a făcut din acest subiect calul său de bătaie și care își afișează neîncetat fermitatea în domeniul migrației, s-a bucurat de o ”convergență” europeană.
El a pledat în favoarea revizurii acestei directive ”în următoarele cîteva luni”.
”Această reformă ar fi trebiuit să fie făcută în urmă cu mult timp”, a declarat, la rândul său, secretara de stat belgiană Nicole de Moor.
Subiectul părea, cu toate acestea, marcat după adoptarea la jumătatea lui mai a Pactului Azilului și Migrației, care însăprește controalele și înființează un Mecanism de Solidaritate între Cei 27 în preluarea solicitanților de azil.
Intrarea în vigoare a acestei vaste reforme este prevăută la jumătatea lui 2028, însă numeroase state membre UE exercită presiuni să se meargă mai departe.
Pactul nici nu era bine pecetluit, că 15 țări - între care Grecia și Italia - cereau o politică de expulzare ”mai eficientă”, care ”să poată” să includă ”mecanisme” ale unor ”hub-uri” în afara Europei.
În 2023, 484.160 de cetățeni din țări terțe au primit ordinul să părăsească UE, iar 91.465 (18,9%) au fost expulzate efectiv, potrivit Eurostat.
După o serie de succese electorale ale extremi drepte - ca recent în Austria -, ”subiectul migrației s-a întors”, subliniază analistul Eric Maurice, de la European Policy Centre din Bruxelles.
”Există un afișaj politic” în pofida faptului că ”nu ne aflăm în criza migrației din 2015”, apreciază Sophie Pornschlegel, de la think-tank-ul Europe Jacques Delors.
La începutul acestei săptămâni, Ungaria naționalistului Viktor Orban a cerut la Bruxelles o derogare de la regulile UE privind azilul - urmând exemplul Olandei -, în pofida faptului că această procedură are puține șanse de succes.
”Acest lucru nu este posibil potrivit Tratatelor” UE, a tranșat comisarul european însărcinat cu Afaceri Interne Ylva Johansson la sosirea sa la Luxemburg.
În Germania, după emoția provocată de atacuri islamiste și de succese electorale ale Partidului Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta), Guvernul social-democratului Olaf Scholz a restabilit recent controalele la toate frontierele - pe o perioadă de șase luni.
Această decizie nu este interzisă de regulamentul Schengen, dar a pus într-o poziție stânjenitoare Comisia Europeană (CE), care subliniază că asemenea măsuri este necesar să rămână ”excepționale” și ”proporționate”.
