Ultimul președinte sovietic, Mihail Gorbaciov, a susținut programul de reforme politice cunoscut sub numele de Perestroika (Restructurare), dar a recunoscut totodată că ambițiosul proiect nu a fost lipsit de erori, relatează agenția EFE.
''Dacă ar fi să încep din nou, aș face multe lucruri diferit'', a semnalat Gorbaciov într-un articol publicat în revista ''Rusia în politica globală'', scrie Agerpres.
Fostul lider al URSS a admis că Perestroika a traversat mai multe etape, cu ''erori și realizări'', dar a insistat că reformele au avut o ''justificare istorică''. ''Aceasta însemna că Perestroika era necesară și că mergeam în direcția corectă'', susține Gorbaciov.
El a remarcat și faptul că autorii schimbărilor care au culminat în anul 1991 cu destrămarea URSS sunt acuzați astăzi de ''naivitate'', de ''trădare'' ori de lipsa unui plan concret de acțiune.
''Unii chiar spun că Perestroika nu era necesară. Dar despre aceste persoane pot spune doar un lucru: că au o memorie foarte scurtă'', a apreciat el amintind de ambianța din societate la începutul reformelor în anul 1985.
Ultimul lider sovietic, acum în vârstă de 90 de ani, a insistat că oamenii ''aveau nevoie de schimbări''. ''Toți, atât conducătorii cât și oamenii de rând simțeau că ceva merge prost în țară. Stagnarea se adâncea și dezvoltarea economică în realitate se oprise'', explică Gorbaciov.
Prin urmare, ''majoritatea absolută considerau că nu se mai putea trăi în acest mod (...) Aceasta (nevoia de schimbare) nu s-a născut în capul meu, ea era pe buzele tuturor'', își mai amintește ''părintele'' Perestroikăi.
El a admis că reformele radicale pe scară extinsă implică mereu unele riscuri, dar rămâne la părerea că conducerea sovietică de la acea vreme trebuia să-și asume riscul. ''În conducerea țării, Biroul Politic (al Comitetului central al Partidului Comunist), exista unanimitate în această privință'', notează Gorbaciov despre una dintre etapele cele mai comentate ale Perestroikăi.
Acest proces de reforme era orientat către cetățeanul sovietic și avea scopul de a-l transforma în stăpânul propriului său destin după secole de existență ale unui Stat autocrat și apoi totalitar. ''A fost o ruptură cu trecutul (...), un progres către viitor'', concluzionează ultimul lider al URSS
