Contribuția anuală a Germaniei la bugetul Uniunii Europene se va dubla la 33 de miliarde de euro în viitorul exercițiu bugetar, risc care determină Berlinul și alte patru state dezvoltate, care vor suporta majorări importante, să își intensifice opoziția față de primul proiect de buget al Bruxellesului după Brexit, relatează Financial Times.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare
Estimările guvernului german obținute de Financial Times arată că Germania va suporta o creștere puternică a contribuțiilor nete la bugetul Uniunii, de la 15 miliarde de euro în 2020 la 33 de miliarde de dolari în 2027, ultimul an al viitorului buget pe termen lung al UE, scrie News.ro.
Olanda va înregistra o creștere de 50% a contribuțiilor, de la aproape 5 miliarde de euro la un nivel estimat la 7,5 miliarde de euro până în 2027.
Cancelarul german Angela Merkel a spus recent, la un summit al liderilor UE 27 de la Bruxelles, că planurile Comisiei Europene înseamnă că Germania va depăși cu mult Olanda, ca cel mai mare contributor pe capita la bugetul european, potrivit diplomaților.
Ca cea mai mare economie din Uniunea Europeană, Germania este deja cel mai mare contributor în termeni bruți.
Estimările se bazează pe propunerea Comisiei de a majora mărimea bugetului pe termen lung la 1,11% din Produsul Național Brut (PNB) pentru acoperirea golului financiar lăsat de ieșirea Marii Britanii din UE și pentru creșterea cheltuielilor pentru climă și controlul granițelor.
Viitorul buget va fi pentru perioada 2021-2027.
Potrivit Ministerului de Finanțe german, ”din cauza Brexitului și a propunerii Comisiei de a se renunța la derogările permanente, povara financiară suportată de Germania ar crește disproporționat, în comparație cu celelalte state”.
Planurile Bruxellesului referitoare la buget, prezentate prima oară în luna mai, au fost marcate de conflicte. Cinci contributori neți, respectiv Germania, Olanda, Austria, Danemarca și Suedia, au cerut o contribuiție de până la 1% din PNB și vor menținerea derogărilor de care beneficiază, după Brexit. Calculele vor întări opoziția așa-numitelor ”cinci guverne frugale”, odată cu intrarea negocierilor într-o perioadă crucială, la începutul anului viitor.
”Când vom planifica bugetele naționale, va trebui să luăm miliarde de euro de la sănătate sau de la alte cheltuieli naționale. În niciun caz parlamentele noastre nu vor accepta așa ceva”, a avertizat un diplomat european de rang înalt.
Comisia a anunțat că nu a calculat încă creșterea contribuțiilor nete ale statelor membre, care măsoară cât primește înapoi fiecare țară din ceea ce a contribuit. În schimb, Bruxellesul a criticat pretențiile pentru derogări ale celor cinci țări.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Mina Andreeva, a spus că beneficiarii derogărilor ”au o contribuție mai mică din venituri la bugetul UE comparativ cu restul statelor membre, chiar dacă se află între primele opt țări în funcție de prosperitatea relativă”.
Calculele Bruxellesului arată că, fără derogări, cele cinci guverne vor plăti în media 0,91% din PNB, în perioada 2021-2027, comparativ cu 0,9% pentru restul celor 22 de țări.
”Potrivit propunerii noastre, toată lumea va plăti o contribuție egală din PNB”, a spus Andreeva.
Calculele arată că Franța, alt mare contributor net, va suporta o creștere mai mică a contribuțiilor nete, urmând să înregistreze o creștere de la circa 7,5 miliarde de euro în 2020 la peste 10 miliarde de euro în 2027. Franța va avea de câștigat în urma eliminării derogărilor pentru cele cinci țări, care le plafonează contribuțiile anuale pentru a preveni plățile ”în exces”.
Parisul se numără printre guvernele care sprijină proiectul care elimină așa-numitele mecanisme de corecție, care au fost introduse prima oară de către Margaret Thatcher pentru a limita subvențiile agricole britanice către UE, în urmă cu 35 de ani.
Merkel a declarat însă că Germania nu va accepta un plan de buget care nu conține o derogare.
Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat la ultimul summit că o contribuție de 1% din PNB nu va răspunde ambiției UE de a fi o putere geopolitică, potrivit unor diplomați.
Calculele mai arată că Polonia, care este printre cei mai mari beneficiari neți, va câștiga mai multe miliarde de dolari din plăți nete de aproape 10 miliarde de euro pe an în 2020, care vor crește la 12 miliarde de euro în 2027.
Termenul limită pentru ajungerea la un acord referitor la bugetul UE este sfârșitul anului 2020, iar după un an de negocieri pozițiile sunt mai polarizate ca niciodată.
Spania și Portugalia au cerut un buget cuprins între 1,14%-1,16% din PNB, în timp ce Parlamentul UE dorește 1,3% din PNB.
Eșecul de a ajunge la un acord referitor la mărimea generală a bugetului, înseamnă negocieri mai dificile legate de volumul fondurilor de coeziune pentru Europa de Est sau al subvențiilor agricole.
Un diplomat european a anticipat că ar putea avea loc ”o noapte a cuțitelor lungi” la sfârșitul lui decembrie 2020 pentru a ajunge la un consens. În lipsa unui acord, limitele de cheltuieli ale anului 2020 vor fi aplicate și în 2021.
Oficiali din Parlamentul European au avertizat că parlamentarii ar putea să se asigure că primul an al noului buget va beneficia de cheltuieli mai mari pentru domenii majore, cum ar fi fonduriel de coeziune și politica agricolă comună.
