Sugestia președintelui francez Emmanuel Macron, potrivit căreia Occidentul ar trebui să ia în considerare nevoia Rusiei de garanții de securitate, dacă Moscova este de acord cu negocieri pentru a pune capăt războiului din Ucraina, a declanșat o furtună de critici la Kiev și la aliații baltici în cursul weekendului, relatează Reuters.
Într-un interviu acordat postului francez de televiziune TF1, Emmanuel Macron a declarat că Europa trebuie să își pregătească viitoarea arhitectură de securitate și, de asemenea, să se gândească "cum să ofere garanții Rusiei în ziua în care aceasta se va întoarce la masa negocierilor", scrie News.ro.
"Există un lucru care depinde de ucraineni și anume chestiunea frontierelor. Există un lucru pe care trebuie să îl pregătim, și asta am discutat și cu președintele Biden, și anume arhitectura de securitate în care vrem să trăim mâine", a spus Macron. El a vorbit în acest contexzt despre temerile Rusiei față de NATO și despre teama lui Vladimir Putin că Alianța va veni până la granițele sale. "Acest subiect va fi unul dintre factorii de pace și, prin urmare, trebuie să ne pregătim și pentru el: ce suntem dispuși să facem, cum ne protejăm aliații și statele membre, oferind în același timp Rusiei garanții pentru propria securitate, atunci când se va întoarce la masa negocierilor?", a arătat Emmanuel Macron.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, menționează Reuters, nu a comentat sugestia lui Macron de a oferi "garanții de securitate" Moscovei, dar doi dintre colaboratorii săi apropiați au făcut-o.
Principalul consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, a declarat că lumea este cea care are nevoie de garanții de securitate din partea Rusiei, și nu invers. "Lumea civilizată are nevoie de garanții de securitate față de intențiile barbare ale Rusiei post-Putin", a declarat duminică Podoliak, pe Twitter.
La rândul său, Oleksii Danilov, secretarul Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, a declarat că o Rusie "denuclearizată și demilitarizată" ar fi cea mai bună garanție a păcii nu doar pentru Ucraina, ci și pentru întreaga lume. "Cineva vrea să ofere garanții de securitate unui stat terorist și ucigaș?" a scris Danilov pe Twitter. "În loc de Nurenberg - să semnăm un acord cu Rusia și să dăm mâna?" - a adăugat scandalizat Danilov.
David Arahamia, deputat și membru al echipei de negociere a Ucrainei cu Rusia în perioada în care se desfășurau astfel de discuții, a declarat că Ucraina este pregătită să ofere Rusiei garanții de securitate, dacă Moscova îndeplinește patru condiții: "Pentru aceasta este suficient: să părăsească teritoriul țării noastre, să plătească daunele, să pedepsească toți criminalii de război; să renunțe voluntar la armele nucleare", a declarat Arahamia pe aplicația de mesagerie Telegram. "După aceea, suntem gata să ne așezăm la masa negocierilor și să discutăm despre garanții de securitate", a adăugat el.
După mai multe runde de discuții la începutul războiului, Kievul și Moscova nu s-au mai întâlnit de luni de zile pentru a negocia încheierea conflictului. Kievul spune că discuțiile de pace sunt posibile doar dacă Rusia își încetează atacurile și se retrage din toate teritoriile ucrainene pe care le-a confiscat. În plus, președintele Zelenski a emis un decret prin care interzice negocierea cu Moscova atât timp cât la conducere se află Vladimir Putin.
Kremlinul, la rândul său, a declarat că Occidentul trebuie să recunoască noile anexări de teritorii ucrainene proclamate de Moscova în septembrie înainte de orice discuții de pace.
Săptămâna trecută, Emmanuel Macron a avut convorbiri cu președintele american Joe Biden la Washington pe tema războiului din Ucraina. Biden a declarat ulterior că nu sunt întrunite condițiile pentru o eventuală discuție între SUA și Rusia privind încetarea conflictului.
După ce în weekend s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski la Kiev, subsecretarul american de stat pentru afaceri politice, Victoria Nuland, a declarat că insistența lui Putin de a recunoaște anexările autoproclamate arată că liderul rus nu este serios în ceea ce privește eventuale discuții de pace.
Sugestia lui Macron de a oferi garanții de securitate pentru Moscova a stârnit critici și în unele țări care se învecinează cu Rusia și care o văd ca pe o amenințare tot mai mare.
Fostul premier finlandez Alexander Stubb a declarat că nu este "în mod fundamental" de acord cu Macron. "Singurele garanții de securitate asupra cărora ar trebui să ne concentrăm sunt, în esență, non-rusești", a spus el pe contul său de Twitter. "Rusia trebuie mai întâi să garanteze că nu îi atacă pe alții", a arătat el.
Fostul ministru de externe lituanian Linas Linkevicus a declarat că Rusia va avea garanții de securitate atât timp cât nu "atacă, anexează sau își ocupă" vecinii. "Dacă cineva vrea să creeze o nouă arhitectură de securitate care să permită unui stat terorist să își continue metodele de intimidare, ar trebui să se mai gândească o dată, asta nu ține", a declarat Linkevicus pe Twitter.
Macron și Zelenski au vorbit de mai multe ori în timpul celor peste nouă luni de război, iar Zelenski i-a mulțumit președintelui francez pentru că a încercat să găsească soluții diplomatice, dar a respins în același timp sugestiile lui Macron ca țara sa să fie dispusă să facă un compromis.
În luna mai, Macron a fost, de asemenea, criticat pe scară largă pentru că a spus că Rusia nu ar trebui să fie umilită, astfel încât atunci când luptele din Ucraina se vor opri să se poată găsi o soluție diplomatică.
În interviul de la TF1, președintele francez a declarat că va discuta din nou cu Vladimir Putin pe tema energiei nucleare civile, dar după ce îl va întâlni mai întâi pe Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Ultima sa discuție oficială cu liderul rus a avut loc la 11 septembrie.
