O nouă administrație Trump va promova majorarea tarifelor vamale, care ar majora costurile pentru o familie americană tipică și ar alimenta inflația, susțin unii analiști. Realegerea lui Trump pune sub semnul întrebării și ajutorul SUA pentru Ucraina în cazul unui al doilea mandat. Site-ul de campanie al lui Trump promite, totodată, să pună capăt „reglementărilor costisitoare și împovărătoare” privind schimbările climatice.
Economie
Trump a promovat în mod repetat tarifele vamale ca o modalitate de a stimula producția din SUA, propunând o taxă de 20% pentru toate produsele fabricate în străinătate și de 60 % pentru cele din China. El a propus chiar tarife de 200% pentru mașinile străine. Cu toate acestea, impunerea de tarife vine cu riscul inerent al escaladării: The Economist a avertizat că planul lui Trump ar fi „dezastruos pentru America și pentru lume”, numindu-l un „coșmar protecționist”, arată News.ro.
O analiză a Institutului Peterson pentru Economie Internațională a estimat că propunerile lui Trump ar costa familia americană tipică peste 2.600 de dolari pe an. O analiză a Federației Naționale a Comerțului cu amănuntul a estimat costul anual pe gospodărie chiar mai mare, la 4.000 de dolari.
În plus, SUA importă majoritatea alimentelor pe care le consumă, inclusiv 60 % din fructele proaspete și aproape 40 % din legume, potrivit Departamentului Agriculturii.
Majoritatea experților spun că propunerile politice ale lui Trump ar agrava inflația, 16 economiști laureați ai premiului Nobel avertizând într-o scrisoare deschisă în iunie cu privire la „efectul destabilizator” asupra economiei SUA al unui al doilea mandat al lui Trump. Ei au spus că „bugetele sale iresponsabile din punct de vedere fiscal” ar putea „reaprinde” inflația.
Planurile lui Trump ar crește datoria SUA cu aproximativ 7.800 de miliarde de dolari în următorul deceniu, potrivit Comitetului pentru un buget federal responsabil. Propunerile lui Harris ar duce la o creștere a datoriei cu 4 trilioane de dolari (4.000 de miliarde de dolari).
Platforma oficială a lui Trump promite, de asemenea, să pună capăt externalizării și să facă din Statele Unite „producătorul dominant de energie din lume”, ceea ce este deja: în martie, Statele Unite au obținut independența energetică pentru prima dată în 40 de ani, conform unei analize JP Morgan.
Politica externă
Europa, NATO și Ucraina
Trump s-a plâns în repetate rânduri că țările NATO nu plătesc suficient pentru propria apărare. Țările membre sunt obligate să cheltuiască 2% din PIB pentru bugetele lor militare; în prezent, 23 din cele 32 de state membre îndeplinesc această cerință.
Potrivit lui Trump, liderul unei țări aliate l-a întrebat odată dacă se va angaja să apere împotriva Rusiei chiar și acei membri NATO care nu îndeplinesc pragul de 2 procente. „Nu, nu v-aș proteja”, susține Trump că i-a spus acelui președinte. „De fapt, i-aș încuraja (pe ruși) să facă ce naiba vor. Trebuie să plătiți. Trebuie să vă plătiți facturile”, a punctat Trump.
Secretarul general al NATO de atunci, Jens Stoltenberg, a ripostat rapid, spunând: „Orice atac asupra NATO va fi întâmpinat cu un răspuns unit și energic. Orice sugestie că aliații nu se vor apăra reciproc subminează securitatea noastră, inclusiv pe cea a SUA, și expune soldații americani și europeni la riscuri sporite”, a subliniat el.
Interferența liderului rus Vladimir Putin în alegerile americane din 2016 pentru a-l ajuta pe Trump și lauda amplă și constantă a acestuia din urmă la adresa autocratului rus au aruncat mult timp o umbră asupra carierei politice a lui Trump. O anchetă bipartizană a Senatului din 2020 privind amestecul Rusiei în alegeri a constatat că Kremlinul s-a infiltrat în campania lui Trump și a colaborat cu WikiLeaks cu „intenția” de a dăuna campaniei lui Hillary Clinton.
Și relația dintre Trump și Moscova ar fi continuat. Potrivit unui consilier al lui Trump, ar fi existat până la șapte apeluri telefonice între Putin și fostul președinte de când Trump a părăsit funcția prezidențială. Trump și alți consilieri au negat.
Legăturile sale cu Kremlinul i-au determinat pe mulți să se întrebe dacă Trump ar revoca ajutorul SUA pentru Ucraina în cazul unui al doilea mandat. Fostul președinte s-a lăudat în mod nefondat că ar putea pune capăt războiului din Ucraina „în 24 de ore”, dacă este reales.
Gaza, Iranul și Orientul Mijlociu
Conflictul israeliano-palestinian a fost mult timp una dintre cele mai dificile probleme ale lumii, însă atacul monstruos al Hamas din 7 octombrie 2023 din sudul Israelului și bombardamentul nemilos al Israelului asupra Fâșiei Gaza ca răspuns au dus războiul la un nivel cu totul nou. Într-un interviu amplu acordat revistei TIME în aprilie, Trump a pus la îndoială ideea că o soluție cu două state rămâne o propunere viabilă.
Trump a propus, de asemenea, o reprimare radicală a protestelor pro-palestiniene din Statele Unite, inclusiv deportarea tuturor studenților străini implicați. Trump și-a lăudat sprijinul pentru Israel într-un interviu acordat publicației Israel Hayom, afirmând că nimeni nu a făcut pentru Israel ceea ce a făcut el pentru Israel. În timpul mandatului, Trump a luat, de asemenea, decizia controversată de a muta ambasada SUA la Ierusalim, scandalizând palestinienii care, de asemenea, consideră Ierusalimul drept capitala lor. Despre ofensiva israeliană din Gaza, el a spus că Israelul ar trebui să „termine” războiul, astfel încât lumea să poată „ajunge la pace”, adăugând că ofensiva „nu este un lucru bun pentru Israel”.
Comentând dacă Israelul ar trebui să atace instalațiile nucleare iraniene, Trump a spus: „Loviți-le mai întâi pe cele nucleare și preocupați-vă mai târziu de restul”.
Trump dorește, de asemenea, să reimpună interdicția sa din 2017 privind imigrația din țările cu majoritate musulmană și să o extindă pentru a-i include pe cei care fug de războiul din Gaza. „Voi interzice reinstalarea refugiaților din zone infestate de teroare, cum ar fi Fâșia Gaza, și ne vom sigila granița și vom reintroduce interdicția de călătorie”, a declarat Trump în septembrie.
Poziția lui Trump cu privire la conflictul din Orientul Mijlociu a luat o întorsătură ciudată în octombrie, când fostul președinte a susținut într-un interviu acordat jurnalistului conservator Hugh Hewitt că a fost în Fâșia Gaza - pe care a numind-o „un loc dur” - deși nu există nicio dovadă că Trump ar fi făcut vreodată o astfel de deplasare. Ca răspuns la o întrebare din partea lui Hewitt, Trump a continuat să spună că Gaza ar putea fi reconstruită într-o locație de lux care să rivalizeze cu Monaco. „Ar putea fi mai bună decât Monaco. Are cea mai bună locație din Orientul Mijlociu, cea mai bună apă, cel mai bun totul”, a spus Trump.
Trump a continuat politica dură de lungă durată a SUA cu privire la Iran în timpul primului său mandat. După retragerea Statelor Unite din acordul nuclear iranian în 2018, el a reimpus, de asemenea, sancțiunile americane care fuseseră ridicate ca parte a acordului.
Trei iranieni au fost acuzați în septembrie că au piratat campania lui Trump și au încercat să transmită materialele furate campaniei lui Biden și presei americane. Se pare că Casa Albă a refuzat să răspundă la ofertă, în timp ce mass-media a decis, de asemenea, să nu publice - în contrast puternic cu publicarea pe scară largă a mii de e-mailuri furate de hackerii ruși de la campania Clinton în 2016.
Serviciile secrete americane consideră că Iranul a avut planuri de a-l asasina pe Trump împreună cu mai mulți dintre foștii săi consilieri, posibil ca răspuns la uciderea în 2020 a generalului de top Qassem Soleimani în timpul primului mandat al lui Trump. Informat cu privire la posibilele eforturi de a-l viza pe el sau pe alți candidați prezidențiali, Trump a declarat că, dacă ar fi președinte, ar amenința să „arunce în aer cele mai mari orașe (iraniene) și țara însăși”.
Mediul și clima
Trump a numit schimbările climatice o „păcăleală”, anulând peste 125 de controale de mediu în cei patru ani de mandat. La un dineu organizat la Mar-a-Lago în aprilie, Trump a promis să anuleze măsurile de protecție a mediului luate de Biden și să blocheze altele noi în timp ce le cerea directorilor de companii petroliere să strângă 1 miliard de dolari pentru campania sa, surprinzându-i chiar și pe unii dintre cei prezenți cu natura tranzacțională a abordării sale.
Site-ul de campanie al lui Trump promite să pună capăt „reglementărilor costisitoare și împovărătoare”, extinzând în același timp producția de energie nucleară și „terminând-o” cu Green New Deal.
El s-a angajat, de asemenea, să iasă din Acordul climatic de la Paris din 2015, așa cum a făcut în primul său mandat. Biden s-a alăturat acestuia în 2021, în prima sa zi în funcție.
Imigrația
Trump a pledat în mod constant pentru politici de imigrare mai stricte, inclusiv construirea unui zid de-a lungul frontierei de sud și deportări în masă. O analiză CBS News a constatat că propunerea lui Trump de a deporta milioane de imigranți ar costa sute de miliarde de dolari. Deportarea a 1 milion de imigranți ar costa 20 de miliarde de dolari. În ultimii cinci ani fiscali, deportarea unei persoane a costat în medie aproximativ 19.599 de dolari.
Prima administrație Trump a promis, de asemenea, că va deporta milioane de persoane, însă doar 325 660 de persoane au fost deportate în timpul anilor fiscali în care a fost la Casa Albă, în timp ce traversarea ilegală a crescut de peste două ori.
Deportarea în masă ar putea avea o altă consecință neintenționată asupra prețurilor la alimente: sectorul agricol din SUA, care se luptă cu o lipsă constantă de forță de muncă, se bazează în principal pe lucrătorii imigranți, dintre care aproximativ jumătate sunt fără documente.
Politica lui Trump din primul mandat de separare sistematică a copiilor de părinții lor la frontieră, ca măsură de descurajare a solicitanților de azil, a fost condamnată la nivel internațional. În plus, o analiză a trecerilor lunare ale frontierei din acea perioadă nu indică eficiența politicii ca factor de descurajare; de fapt, trecerile ilegale au crescut cu mai mult de 100 % între anul fiscal 2016 și 2019, potrivit Fundației Naționale pentru Politici Americane.
Deoarece administrația Trump nu a ținut evidența familiilor și copiilor afectați, reunirea acestora a fost extrem de dificilă, în ciuda creării de către președintele Biden a unui grup de lucru în acest sens. Potrivit raportului intermediar de activitate al grupului de lucru, din aprilie, acesta încă lucra pentru a reuni aproximativ 1.360 de copii cu familiile lor.
Trump a declarat că ar dori să reinstituie programul de separare a familiilor într-un al doilea mandat.
Un proiect de lege bipartizan privind frontierele a eșuat în Senat primăvara trecută, după ce Trump le-a cerut aliaților săi să îl pice, pentru a refuza actualei administrații democrate o „victorie” legislativă într-un an electoral.
Asistența medicală, securitatea socială și avortul
Trump a fost mult timp un critic al Obamacare, dar nu a prezentat încă un plan cuprinzător pentru înlocuirea acestui program de asis. În timpul primului său mandat, el a spus în mod repetat că un nou plan va fi lansat în „două săptămâni”, dar niciun plan nu a fost anunțat vreodată.
Politicile sale privind asistența medicală nu par să fi evoluat semnificativ de atunci. „Obamacare a fost o asistență medicală proastă, întotdeauna a fost”, a declarat Trump în timpul dezbaterii împotriva lui Harris, în Philadelphia, în septembrie, insistând: „îl vom înlocui” cu ceva „mai bun și mai puțin costisitor”, fără a oferi detalii. Întrebat de moderatori dacă are de fapt un nou plan de asistență medicală, Trump a spus: „Am concepte despre un plan”.
Trump a contribuit la îndeplinirea celor mai mari speranțe ale militanților împotriva avortului în iunie 2022, când Curtea Supremă a anulat cauza Roe vs. Wade din 1973 care a legalizat avortul la nivel național. Aproape două duzini de state au instituit de atunci legi stricte privind avortul, ceea ce a dus la creșterea mortalității materne și infantile în multe dintre ele. Mai multe state au introdus restricții privind trecerea frontierelor de stat pentru a solicita un avort.
În timp ce Trump a promis să protejeze securitatea socială, mai multe dintre propunerile sale ar diminua finanțarea programului. Potrivit Comitetului pentru un buget federal responsabil, politicile sale ar reduce plățile pentru beneficii cu 33% până în 2035.
Trump a sugerat eliminarea impozitelor federale pe prestațiile de securitate socială, o politică care ar reduce suma de bani disponibilă pentru program. Tax Policy Center estimează că persoanele care câștigă 32.000 de dolari sau mai puțin nu ar beneficia de nicio reducere de impozit, în timp ce persoanele care câștigă până la 60.000 de dolari ar obține o economie medie de impozit de doar 90 de dolari conform propunerii sale.
