Comisia Europeană a decis, săptămâna trecută, să trimită România, alături de alte cinci state, în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea valorilor-limită convenite în ceea ce privește calitatea aerului și pentru neadoptarea măsurilor pentru reducerea perioadelor de depășire a acestor valori. Conform unui document oficial al Ministerului Mediului, sancțiunile financiare aplicabile României vor fi recuperate de la autoritățile administrației publice locale implicate în cauză, respectiv ale orașelor București, Brașov și Iași.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
“Decizia de a trimite statele membre în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene a fost luată în numele europenilor (…). Pe parcursul ultimului deceniu, statele membre trimise astăzi în fața Curții de Justiție au primit suficiente «ultime șanse» pentru a remedia situația. Este convingerea mea că decizia de astăzi va duce la ameliorări pentru cetățeni într-un timp mult mai scurt. Însă doar acțiunea în justiție nu va rezolva problema. De aceea prezentăm sprijinul concret pe care Comisia îl poate acorda autorităților naționale în eforturile lor de a promova un aer mai curat pentru orașele europene”, a spus Comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În cazul României, Comisia notează că, în aglomerarea București, valorile-limită zilnice “au fost depășite în mod persistent încă de la momentul în care dreptul Uniunii a devenit aplicabil României, iar în 2016 acestea au fost depășite pentru o perioadă de 38 de zile”. În aceeași cauză sunt vizate însă și aglomerările urbane Brașov și Iași.
Decizia forului de la Bruxelles vine după ce, la finele lunii ianuarie, comisarul UE pentru Mediu, Karmenu Vella, a solicitat o întâlnire cu miniștrii de resort din statele vizate de procedura de infringement, cărora le-a solicitat să notifice de urgență Comisia Europeană cu privire la măsurile ce vor fi implementate.
Un document oficial al Ministerului Mediului arată că la întâlnirea de la Bruxelles in 30 ianuarie din partea României nu a fost prezent ministrul de resort, ci secretarul de stat Laurențiu Adrian Neculaescu, directorul general al Direcției Generale Evaluare Impact și Controlul Poluării, Dorina Mocanu, și directorul de cabinet al ministrului, Rada Crăciun.
Conform sursei citate, reprezentanții României au subliniat faptul că, în urma măsurilor întreprinse, obiectul procedurii de infringement a fost restrâns de la 17 zone și aglomerări la 3 aglomerări (București, Brașov și lași), pentru care sunt în curs de elaborare și adoptare, de către autoritățile locale, planuri de calitate a aerului ce conțin măsuri care să asigure conformarea până în 2020 sau 2022.
Aceste măsuri prezentate la Bruxelles au fost: reducerea emisiilor din traficul rutier prin încurajarea înnoirii parcului auto și introducerea de mașini electrice prin Programul naționat ”Rabla” (o primă de 10.000 de euro pentru vehiculele electrice), modernizarea transportului public de căiători prin achiziționarea de echipamente electrice și autobuze noi; reducerea transportului greu de mărfuri și trecerea la transportul pe calea ferată (programul RO-LA finanțat din fondul pentru mediu); aplicarea de soluții alternative mai puțin poluante; extinderea spațiilor verzi în orașe; măsuri pentru reducerea emisiilor provenite din încălzirea în sectorul rezidențial prin reabilitarea termică a clădirilor și modernizarea sistemului de termoficare.
Programul Rabla se derulează încă din 2005 și doar în ultimii doi ani a fost introdusă și varianta pentru automobile electrice, care este accesată în mare parte de companii, după cum a relatat Profit.ro.
În privința transportului pe calea ferată, chiar șeful Ford România, John Oldham, arăta recent că trenurile de marfă au în Ungaria sau Austria viteze medii de 75 km/ h, în timp ce în România media este de 15 km/h. Și în privința transportului de călători, chiar dacă fostul premier Mihai Tudose a discutat cu ambasadorul Chinei în România, Xu Feihong, mai multe proiecte de infrastructură de interes regional, precum construcția unei rețele de transport feroviar de mare viteză, pe pernă magnetică, dezvoltată în comun de România, Bulgaria, Serbia și, eventual, Grecia, după modelul celor deja funcționale în China, România încă are mari probleme în a asigura circulația unor trenuri normale pe anumite rute la viteze acceptabile, precum sgementul Constanța-Mangalia.
În ce privește înnoirea parcului auto, abia anul acesta Primăria București a anunțat că producătorul turc Otokar a câștigat licitația pentru 400 de autobuze noi pentru RATB. Contractul avea o valoare estimată de aproximativ 510,5 milioane lei, fără TVA (circa 111 milioane euro), iar Otokar va livra primele 40 de autobuze la cinci luni de la semnarea contractului, restul în următorul an.
Cu privire la palnurile privind spațiile verzi, Profit.ro a relatat că, abia cu puțin timp în urmă, a fost luată inițiativa de a le permite primarilor dreptul de a expropria în interes public parcurile retrocedate proprietarilor naționalizați de comuniști, pentru conservarea spațiilor verzi.
Date ale Institului Național de Statistică, aferente anului 2016, arată că, în orașele din România, spațiile verzi sunt deficitare atât în raport cu normele europene (26 mp de spațiu verde pe cap de locuitor), cât și cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (50 mp). Potrivit sursei citate, în anul respectiv, dintre municipii, Bucureștiul asigura 21,44 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, Clujul – 25,30 mp, Timișoara – 15,82 mp, Constanța – 13,26 mp, Alba Iulia – 15,09 mp, iar Iașul – 18,80 mp.
Documentul citat arată că, în luna februarie, au avut loc întâlniri de lucru la care au participat primarii municipiilor București, Iași și Brașov, respectiv președintele Consiliului Județean Brașov, împreună cu alți reprezentanți ai autorităților administrației publice locale precum și reprezentanți, la nivel de factor de decizie, ai Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Gărzii Naționale de Mediu și ai autorităților teritoriale pentru protecția mediului, respectiv comisariatele județene ale Gărzii Naționale de Mediu din județele lași și Brașov.
”În cadrui întâlnirilor de lucru a fost prezentat mesajul Comisarului European pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit, domnul Karmenu Vella, transmis la reuniunea organizată la Bruxelles, menționând stadiul avansat al procedurii de infringement cu precizarea că în cazul inițierii procedurii contencioase, prin sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, sancțiunile financiare aplicabile României vor fi recuperate de la autoritățile administrației publice locale implicate în cauză”, arată chiar ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu.
Prin umare, în urma condamnării foarte probabile și aplicării unor sancțiuni pecuniare României, Guvernul va fi nevoit să recupereze suma respectivă de la bugetele locale ale orașelor menționate.
România a fost somată în mai multe rânduri să pună în aplicare legislația UE în materie de mediu, inclusiv calitatea aerului, un raport de țară publicat anul trecut de Comisia Europeană arătând că România trebuie să reducă emisiile de oxid de azot (NOx), și concentrațiile de dioxid de azot (NO2) și de ozon, printre altele, prin reducerea emisiilor legate de transport.
