Arctica, regiune afectată în mod special de efectele schimbărilor climatice, emite în prezent mai mult dioxid de carbon (CO2) decât stochează în principal din cauza creșterii numărului incendiilor, se arată într-un raport american de referință, informează AFP.
''Tundra arctică, care se confruntă cu încălzirea și cu înmulțirea incendiilor forestiere, emite în prezent mai mult carbon decât cantitatea pe care o stochează'', a explicat Rick Spinrad, șeful Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA), care a publicat acest raport.
Acest lucru ''va agrava efectele schimbărilor climatice'', a avertizat el, adăugând că este vorba ''despre un semn în plus, prezis de oamenii de știință, al consecințelor unei reduceri inadecvate a poluării provocate de combustibili fosili'', scrie Agerpres.
''Ceea ce se întâmplă în Arctica nu se limitează la Arctica'', a precizat pentru AFP Anna Virkkala, cercetătoare în cadrul Centrului de cercetare în domeniul climei Woodwell și coautoare a raportului.
Această regiune care înglobează Polul Nord ''joacă un rol important în sistemul climatic mondial din cauza enormelor rezervoare de carbon'' prezente în solurile sale, a mai spus ea.
Arctica este compusă din tundră, un mediu ecologic constituit din arbuști și permafrost, denumit de asemenea pergelisol, un sol înghețat care conține dublul cantității de CO2 prezentă în atmosferă și triplul de cel emise de activitățile umane din 1850.
Or, în ultimele decenii, sub efectul schimbărilor climatice, incendiile de tundră au continuat să se înmulțească, atingând un număr record în 2023, a precizat NOAA.
În urma arderii vegetației, acest incendii eliberează dioxid de carbon în atmosferă. Dar alterează de asemenea și straturile izolante ale solului, accelerând dezghețul pe termen lung al pergelisolului, care înseamnă emisia de dioxid de carbon și de metan, două dintre principalele gaze care rețin căldura în atmosferă.
Amplificare
Sezonul record al incendiilor cunoscut de Canada în 2023 a condus la degajarea a ''aproape de 400 de milioane de tone de dioxid de carbon'', a subliniat Brendan Rogers, coautor al raportului, echivalentul a ''mai mult decât emisiile anuale ale tuturor celorlalte țări, cu excepția Chinei, Statelor Unite, Indiei și Rusiei''.
Iar anul 2024 se află pe locul al doilea în ceea ce privește emisiile legate de incendiile survenite la nord de cecului polar arctic, a precizat agenția pe site-ul său.
În plus, potrivit raportului NOAA, bazat pe observațiile realizate între 2001 și 2020, temperaturile înregistrate la suprafața Oceanului Arctic, dar și cele înregistrate la cel puțin 15 metri adâncime, în pergelisol, au continuat să crească în ultimii ani.
Arctica este afectată de un fenomen denumit ''amplificare'', ceea ce înseamnă că se încălzește mai repede decât zonele de la latitudini medii. Acest mecanism este cauzat de mai mulți factori, cum ar fi topirea stratului de zăpadă și a banchizei, dar și încălzirea oceanelor.
În timp ce creșterea temperaturilor asociate încălzirii climatice stimulează productivitatea și creșterea vegetației, care absoarbe dioxidul de carbon, provoacă în același timp topirea pergelisolului.
"Alarmant"
Faptul că tundra emite în prezent mai mult CO2 decât stochează este ''un semn premergător alarmant'', a reacționat Brenda Ekwurzel, climatolog în cadrul ONG-ului american Union of Concerned Scientists.
''Odată atinse, mai multe dintre aceste limite ale efectelor negative asupra ecosistemelor sunt ireversibile'', a avertizat ea.
''Emisiile pergelisolului nu vor depăși emisiile legate de combustibilii fosili, dar constituie o categorie importantă, de care trebuie să ținem cont'', a subliniat Brendan Rogers.
Arctica nu devine doar mai caldă, ci și mai umedă, a mai spus NOAA, vara anului 2024 fiind cea mai ploioasă vară înregistrată vreodată.
Această tendință accelerează eroziunea costieră, amenințând comunitățile autohtone, care depind de stabilitatea gheții și de practicile de vânătoare tradiționale.
