România și Bulgaria au împlinit 15 ani ca membre ale UE, cu un bilanț inegal, care le-a permis să-și îmbunătățească nivelul de trai, pierzând în același timp populație din cauza emigrării și amânând reformele cheie pentru a-și face economiile mai viabile, arată o analiză a agenției spaniole EFE, preluată de Rador.
Aceste două țări ex-comuniste din Balcanii de Est au intrat în blocul comunitar la 1 ianuarie 2007, la trei ani după unii dintre vecinii lor din Europa de Est. În ciuda faptului că rigiditatea birocratică le-a făcut să piardă în jur de jumătate din banii europeni disponibili, cele două țări au primit de la Bruxelles zeci de miliarde de euro cu care au construit infrastructură nouă și au extins economia.
Creșterea explozivă a PIB-ului și a salariilor
Potrivit cifrelor oficiale, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor al Bulgariei s-a multiplicat de peste două ori de la aderarea la UE, indicator care, în cazul României, a crescut de patru ori.
În 2007, românii și bulgarii câștigau în medie mai puțin de 300 de euro pe lună. Astăzi, salariul mediu în ambele țări este în jur de 700 de euro pe lună. În ciuda acestor progrese, ambele țări continuă să rămână în urma UE în ceea ce privește salariile, infrastructura de transport, sănătatea și educația.
„Bulgaria continuă să fie statul membru cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor, cu cea mai scăzută productivitate a muncii, cu cea mai scăzută competitivitate, cu cea mai mare sărăcie și cu cea mai rapidă creștere a indicilor de polarizare socială”, a declarat pentru EFE Ivan Angelov, de la Academia de Științe din Bulgaria.
Emigrarea masivă
Pe lângă corupție, Angelov subliniază distrugerea capacităților de producție industrială și de export de către o clasă conducătoare incapabilă de a concepe politici pe termen lung.
„Deschiderea pieței forței de muncă din Europa de Vest, împreună cu insistența Bruxelles-ului de a închide cât mai curând posibil companiile publice, au creat serioase probleme demografice”, spune politologul britanic Tom Gallagher, expert în problemele României.
O hemoragie demografică
Angajarea în Spania, Italia, Germania, Austria sau Marea Britanie a sute de mii de români și bulgari a însemnat o adevărată „hemoragie demografică” pentru cei mai săraci doi membri ai clubului comunitar. Potrivit Institutului Național de Statistică de la Sofia, peste 2 milioane de bulgari de vârstă activă și-au părăsit țara din 2007. Bulgaria are în prezent doar 6,5 milioane de locuitori, cu aproximativ 800.000 mai puțini decât în urmă cu un deceniu. Experții în demografie prevăd că populația țării va scădea la 5 milioane în 20 de ani.
Potrivit Centrului de Studii Comparate asupra Migrației de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, România, aproximativ trei milioane de români au emigrat în Europa de Vest de când nu au mai avut nevoie de vize, în 2002.
Contrapondere la corupție
Deși cele două țări încă nu sunt admise în spațiul Schengen, din cauza deficiențelor în aplicarea statului de drept, apartenența la UE a servit drept contrapondere la tendințele de corupție ale claselor lor politice.
„Nu am nicio îndoială că UE a jucat un rol important în a împiedica România să devină un stat cleptocrat”, a declarat prin e-mail Gallagher, profesor emerit la Universitatea din Bradford, Marea Britanie. „Este foarte probabil ca supravegherea Comisiei Europene să fi ținut în frâu apetitul unei elite politice care nu se caracterizează prin vocația sa reformistă”, a adăugat el.
Clientelism cu fondurile europene
Cu toate acestea, sosirea banilor europeni a fost un stimulent pentru corupție. „În timpul guvernelor lui Boiko Borisov, fondurile europene au servit drept catalizator pentru capturarea statului”, a declarat sub anonimat un diplomat european pentru EFE, referindu-se la fostul premier bulgar care a dominat viața politică între 2009 și 2020. Diplomatul face aluzie la presupusul tratament favorabil primit de oamenii de afaceri apropiați puterii, în repartizarea fondurilor.
Planul de redresare, o piatră de încercare
Pentru Gallagher, gestionarea miliardelor de euro pe care Planul de redresare al UE le pune la dispoziție ambelor țări va fi o piatră de încercare pentru a evalua angajamentul lor față de clubul în care au fost admise în urmă cu un deceniu și jumătate.
„Dacă o parte substanțială din cele 30 de miliarde de euro se pierde în corupție sau se irosește din lipsă de proiecte viabile, va trebui trasă concluzia că relația României cu Bruxelles-ul nu a funcționat”, spune Gallagher despre cazul românesc.
