Într-un moment în care politica, economia și percepția publică se ciocnesc violent, Donald Trump, Elon Musk și Peter Navarro oferă trei modele distincte de influență – fiecare cu propriul ADN, măsurabil în comportamentul de-a lungul timpului. Mulți îl privesc pe Trump ca pe un haotic, pe Musk ca pe un vizionar și pe Navarro ca pe o umbră tehnică. Dar realitatea e ceva mai tăioasă și cuantificabilă: Trump face scandal pentru nume, Musk face sau încearcă să facă bani, iar Navarro este ideologul care a adus în lume realitatea tarifelor vamale generalizate. Motivul lui de căpătâi, Death by China.
Trump a fost mereu un oportunist al haosului. Nu tranzacționează piețele, ci emoțiile. Tarifele pe China, falimentele „controlate”, licențierea numelui în imobiliare sau lansarea de NFT-uri – toate au un singur numitor comun: capitalizarea momentului. El nu construiește valoare, ci o extrage din criză. Este entertainerul unui sistem pe care îl simulează că îl salvează.
A licențiat numele său pentru clădiri, hoteluri, produse, fără să le dețină sau administreze. Obține venituri pur din percepția valorii numelui. A utilizat falimentului ca instrument de negociere. S-a poziționat drept „mogul” și „învingător” prin apariții TV, în reality-show-uri și tabloide, deși unele proiecte erau în declin. A menținut narațiunea cu orice preț. – Trump Hotel din Washington a devenit un centru de influență în timpul primului mandat. Diverse entități au organizat acolo evenimente costisitoare în perioada președinției. A supraevaluat imobile și terenuri în raportările către bănci.
Donald Trump nu este un speculator în sensul economic clasic, ci un oportunist strategic care exploatează poziția, notorietatea și contextul pentru a obține beneficii – fie financiare, fie de putere sau influență. Acționează mai ales prin valorificarea percepțiilor, nu prin asumarea riscurilor pe piețele speculative.
Musk, în schimb, este speculatorul perfect: joacă simultan pe bursă, pe rețele sociale și în tehnologie.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Musk a crescut artificial valoarea Dogecoin printr-o serie de tweeturi aparent „amuzante”, dar cu impact major. De exemplu, în 2021 a scris „Dogecoin is the people’s crypto”, iar moneda a crescut cu peste 50% în doar câteva ore. Ulterior, a spus în emisiunea SNL că „it’s a hustle”, iar prețul s-a prăbușit imediat.
În 2018, Musk a scris pe Twitter că „Am funding secured” pentru a delista Tesla la 420$/acțiune. Acțiunile au urcat, dar nu exista niciun acord real. A anunțat că Tesla acceptă Bitcoin pentru mașini, apoi a retras decizia din motive „ecologice”. De fiecare dată, piața cripto a reacționat violent. Și multe altele pe același tipar.
Musk nu are nevoie de scandal, ci de volatilitate. Fie că influențează prețul Dogecoin cu un emoji sau negociază scutiri tarifare pentru Tesla, Musk vede lumea ca pe o piață reactivă. El își asumă riscul, dar și creează terenul de joc.
Sub toată această energie mediatică, Peter Navarro, șeful comerțului SUA, pus de Trump la butoanele tarifelor, este cel care urmărește ceva la nivel ideologic. Vrea schimbarea arhitecturii sistemului.
Navarro publică în 2011 cartea „Death by China”, o lucrare care a devenit influentă, în care acuză China că distruge economia americană prin dumping, furt de proprietate intelectuală și manipulare valutară. Cartea într-un film anti-China, distribuit în cercuri politice și media, în care argumenta că SUA trebuie să se protejeze „de un partener economic distructiv”. Documentarul „Death by China” (2012) – cu vocea lui Martin Sheen, poate fi văzut aici.
Cartea este folosită apoi ca bază ideologică pentru politicile comerciale din administrația Trump și este un exemplu de manifest ideologic transformat în agendă guvernamentală.
Navarro impune ideologie pură: tarife, decuplare industrială de China, „Made in America” cu forța legii. El nu joacă pe imagine, ci pe geopolitică economică. Nu e acolo pentru bani, ci pentru a rescrie regulile pieței globale.
În timp ce Trump creează haos și Musk caută să profite de el, Navarro a lucrat pe dedesubt la repoziționarea SUA, și s-a întâmplat în liniște, la biroul lui Navarro, departe de social media. Este acel gen de individ care nu-și măsoară reușita în aplauze. Este arhitectul discret al unui nou protecționism american. Pentru Navarro, SUA nu trebuie să fie competitivă în termeni globali, ci suverană – chiar cu prețul fricțiunilor internaționale.
Decizia lui Trump de a urma ideile lui Navarro va conduce, cel mai probabil, la o ruptură la vărful imaginii SUA, unde Musk, dacă nu va primi concesii, se va simți păcălit. El și Navarro sunt din capul locului pe traiectorii de coliziune. Musk are nevoie de lanțuri globale fluide, de producție ieftină în Asia și de piețe deschise pentru a-și menține și marjele și extinderea. Navarro vrea exact opusul: bariere vamale, care lovesc în inima afacerilor lui Musk.
