România este o țară flămândă de stabilitate și rezultate pozitive, flămândă de dezvoltare economică, de investiții solide, de prosperitate. Un miliard de euro investit în economia națională ar putea să fie exact ceea ce are țara nevoie. Dar modul în care privim o investiție de amploarea unui 1 miliard poate nu numai să “pună în praștie” dezvoltarea unui sector, ci să fie și un test de bună guvernare pentru România însăși.
Totul ține de felul în care judecăm o astfel de investiție, rolul ei în economie, dar și rolul statului în a face posibilă atragerea unui miliard de euro. O ratare nu înseamnă numai pierderea multor bani, ci și a șansei de a ne reconfigura traiectoria economică. Dar valorificată inteligent, o investiție de un miliard de euro poate fi pentru România un pas decisiv din stagnare în dezvoltare — cu efecte concrete, vizibile și durabile.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Un recent studiu realizat de Deloitte, la cererea Federației Patronale a Energiei (FPE), vine cu un exemplu clar și bine argumentat: investițiile în sectorul energetic tradițional pot genera un efect multiplicator semnificativ asupra economiei naționale. Studiul analizează impactul unei investiții de 1 miliard de euro în explorarea și producția onshore de petrol și gaze naturale din România și relevă cifre impresionante — un posibil aport de 5,8 miliarde euro în PIB, peste 43.000 de locuri de muncă și venituri fiscale de aproximativ 3,1 miliarde euro pentru bugetul de stat.
Cifrele nu sunt doar estimări reci, ci reflectă un potențial economic cu impact direct asupra nivelului de trai al cetățenilor și asupra stabilității bugetare a țării.
Pentru publicul larg, pare abstract să vorbești despre “impactul indus” sau “multiplicatori economici”, dar în termeni simpli, concluziile studiului spun următorul lucru: o investiție inteligentă într-un sector-cheie generează locuri de muncă, crește salariile, dezvoltă firme locale și contribuie la finanțarea serviciilor publice — de la sănătate și educație, până la infrastructură.
Pentru a înțelege adevărata greutate a cifrelor prezentate în studiul Deloitte, e important să traducem termenii tehnici în consecințe clare pentru economia reală și pentru viața de zi cu zi a oamenilor. Ce înseamnă, concret, un impact de 5,8 miliarde de euro în PIB-ul României, rezultat dintr-o investiție de 1 miliard de euro în industria de petrol și gaze? Și ce valoare reală au cele 43.500 de locuri de muncă și cele 3,1 miliarde de euro încasate de stat? Răspunsul scurt: înseamnă dezvoltare, stabilitate și oportunități.
Suma de 5,8 miliarde de euro care s-ar adăuga la Produsul Intern Brut reprezintă valoarea totală generată de întreaga economie ca reacție în lanț la această investiție inițială. O parte din acești bani ar veni direct din lucrările efective de explorare și producție (așa-numitul „impact direct”).
Restul provine dintr-un efect în cascadă: firmele care furnizează echipamente, transport, logistică, consultanță, servicii IT sau de construcții vor avea de lucru, își vor plăti angajații, iar acei angajați vor cheltui mai departe bani în economie — la magazine, în vacanțe, în rate bancare. Asta înseamnă “impact indirect” și “impact indus”. Astfel, investiția inițială se multiplică și se propagă în toate colțurile economiei.
Cele peste 43.500 de locuri de muncă estimate nu înseamnă doar oameni angajați în sonde sau rafinării. Înseamnă și angajați în firme de transport, șoferi de utilaje, contabili, ingineri, electricieni, personal administrativ, furnizori de catering, paznici — o întreagă rețea de activități economice se reactivează și se diversifică.
Pe termen lung, aceste locuri de muncă înseamnă nu doar venituri stabile pentru mii de familii, ci și șanse reale pentru muncitori calificați, dar și pentru întreprinderi mici care furnizează echipamente, transport sau consultanță. În plus, fiecare salariu plătit generează consum și taxe, iar astfel comunitățile locale beneficiază indirect de o economie mai activă și mai stabilă. Mai înseamnă și o șansă pentru mulți tineri să rămână în țară, să-și construiască un viitor aici, fără să mai caute soluții în afara granițelor.
Aportul posibil de 3,1 miliarde de euro la bugetul de stat este o altă piesă esențială a puzzle-ului. Aceste venituri fiscale provin din taxe pe salarii, contribuții sociale, impozite pe profit, TVA, accize și alte forme de contribuții directe și indirecte colectate de stat. Într-o perioadă în care România se luptă cu un uriaș deficit bugetar și este presată să își reducă cheltuielile sau/și să crească taxele, o astfel de sumă reprezintă un colac de salvare.
Cu 3,1 miliarde de euro, statul ar putea construi sute de școli moderne, ar putea renova spitale, ar putea investi în rețele de transport sau ar putea susține sistemul de pensii fără să mai recurgă la împrumuturi scumpe. Practic, o investiție privată se transformă într-o sursă consistentă de finanțare publică — o ecuație câștigătoare pentru toată lumea.
În termeni simpli, aceste cifre vorbesc despre un model de dezvoltare care pornește de la inițiativa privată, dar aduce beneficii întregii societăți. Când un sector strategic este bine gestionat și susținut prin politici clare, întreaga țară are de câștigat — de la antreprenori locali și angajați, până la elevi, pacienți sau pensionari.
Aceasta este semnificația profundă a acestor date și semnele unui real patriotism economic: un miliard de euro investit cu cap poate pune în mișcare un mecanism economic care să producă bunăstare durabilă, nu doar profit punctual.
La scară națională, importanța unei astfel de investiții depășește simpla contabilizare economică. Este vorba de independență energetică, de capacitatea României de a-și valorifica resursele naturale într-un mod sustenabil și eficient, dar și de reducerea vulnerabilităților externe, într-un context internațional incert. Veniturile fiscale estimate — 3,1 miliarde euro — nu sunt doar o posibilă contribuție importantă la buget, ci și o sursă potențială de stabilitate fiscală într-o perioadă în care deficitul bugetar este o temă recurentă de îngrijorare.
Mai mult decât atât, această investiție ar putea crea cadrul necesar pentru o tranziție energetică echilibrată, în care resursele tradiționale susțin dezvoltarea tehnologiilor verzi, fără a sacrifica securitatea energetică a țării.
Studiul realizat de Deloitte pentru Federația Patronală a Energiei nu este o simplă prognoză, ci un avertisment și o propunere: dacă vrem o economie mai puternică, mai sigură și mai ancorată în realitățile europene, trebuie să ne folosim inteligent resursele. A lăsa nevalorificat acest potențial ar însemna nu doar pierderi de miliarde, ci și pierderea încrederii în capacitatea României de a construi strategii solide pe termen lung.
Într-o țară unde deseori pare că “nu se poate”, atragerea și sprijinirea de către stat a unor investiții de un miliard de euro ar putea demonstra că, de fapt, se poate — cu viziune, cu parteneriat între stat și mediul privat, și cu curajul de a transforma resursele în progres.
Așa se poate mișca România din temelii.
Daniel Apostol este Director General Federația Patronală a Energiei.
