COVID-19 nu este o ”lebădă neagră” deoarece pandemia putea fi prevăzută și prevenită. Guvernele și companiile prinse pe picior greșit nu pot avea scuze în această privință. O lume întreagă, vrăjită de magia consumului și a unei bunăstări, cel puțin aparentă, a uitat să mai fie prevăzătoare. În loc să acționeze rapid, să restricționeze traficul aerian cu China încă din ianuarie, cele mai multe guverne au ezitat, desconsiderând informațiile venite din China pe calea serviciilor de informații.
Unii lideri au adoptat inițial ”minimalismul” în privința măsurilor de prevenție a răspândirii virusului. Trump, Johnson sau Macron au tratat relaxat problema, iar când și-au schimbat abordarea a fost deja prea târziu pentru a mai opri răspândirea noului coronavirus. Ezitanți au fost și guvernanții noștri, mai ales în zona de sănătate publică. S-au bâlbâit în luarea unor măsuri ferme pentru restricționarea traficului aerian, nu au asigurat un proces eficient de izolare pentru cetățenii români întorși din străinătate, nu s-au pregătit pentru a testa masiv populația, nu au luat măsuri pentru echiparea din timp a spitalelor în mod corespunzător.
Simt nevoia să repet ceea ce am spus de mai multe ori în ultimele zile. România nu este într-o situație mai proastă decât alte țări. În multe state, chiar mai dezvoltate decât țara noastră, se acuză testarea ineficientă sau lipsurile din sistemul medical. Sistemele publice de sănătate, în marea lor majoritate, sunt astăzi depășite.
În numărul de astăzi din Le Figaro, medicul francez Rémi Salomon transmite un semnal de alarmă asupra riscului iminent al penuriei de medicamente. Deși avertismentul a fost transmis pentru autoritățile franceze, cred că el este la fel de valabil și pentru guvernanții români. Riscul despre care vorbește domnul Salomon privește mai ales medicamentele necesare pentru serviciile de reanimare: blocante neuromusculare, miorelaxantele necesare pentru ventilația artificială, sedativele necesare pentru menținerea comei artificiale și anumite antibiotice.
Autoritățile din România trebuie să aibă în vedere acest risc, deoarece nu este rolul medicilor sau al companiilor farmaceutice să coordoneze acțiunile întreprinse pentru asigurarea stocurilor de medicamente. Aceste medicamente sunt folosite în cadrul serviciilor de reanimare din întreaga lume, consumându-se într-un ritm mult mai rapid din cauza creșterii numărului de infectări la nivel mondial. Dacă luăm în considerare avertismentele care ne spun că suntem abia la debutul pandemiei, ar trebui să ne așteptăm în perioada următoare la o explozie a consumului de medicamente la nivelul tuturor statelor. În plus, SUA, lovite în plin de COVID-19, vor face toate eforturile necesare și vor lucra pe toate canalele oficiale și neoficiale, pentru a-și asigura prioritatea atât la procurarea medicamentelor necesare în zona de reanimare, cât și la cele care s-au dovedit eficiente în tratarea virusului. Și aici autoritățile românești trebuie să fie atente, deoarece în momentul în care anumite medicamente își vor demonstra eficiența în tratarea infecțiilor cu coronavirus, cererea la nivel mondial va exploda.
Autoritățile românești trebuie să cunoască cu exactitate situația stocurilor de medicamente necesare mai ales în zona de reanimare, să elaboreze împreună cu spitalele protocoale de economisire a medicamentelor, fără a pune în pericol viețile pacienților, și să evalueze corect capacitatea de producție a acestor medicamente la nivel național, ținând cont de necesarul de materii prime care urmează să fie importat din alte state (domnul Salomon avertizează că multe dintre aceste materii prime provin din India și China).
Guvernanții noștri au un mare avantaj deoarece evoluția virusului în țări precum Italia, Franța sau Spania, precum și problemele cu care s-au confruntat aceste state, ne pot ajuta să anticipăm și să luăm din timp măsuri pentru a nu repeta greșelile celorlalți. Astăzi guvernanții români nu mai pot spune că nu au știut!
Justin Ștefan este Secretar General al Ligii Profesioniste de Fotbal
